Calitatea alimentației poate încetini îmbătrânirea biologică, indiferent de dieta urmată
Un studiu publicat în Nature Communications demonstrează că o alimentație sănătoasă reduce ritmul îmbătrânirii biologice, demontând mitul existenței unei singure diete perfecte.
O alimentație sănătoasă poate încetini îmbătrânirea biologică, proces care reflectă efectele acumulării stresului și altor factori asupra organismului, spre deosebire de vârsta cronologică. Un studiu publicat în Nature Communications a analizat probe de sânge și date alimentare din două cohorte populaționale, utilizând trei „ceasuri epigenetice” pentru a evalua aproximativ 850.000 de regiuni ale ADN-ului, un volum de date dublu față de multe cercetări anterioare.
Cercetarea a demontat mitul unei singure diete „perfecte”, demonstrând că zece modele alimentare diferite, inclusiv dieta mediteraneană, nordică, DASH sau cea bazată pe plante, sunt asociate cu un ritm mai lent al îmbătrânirii. Dr. Juliana Tavares, autoarea principală a studiului, a precizat că nu există o formulă universală, ci un întreg repertoriu de diete cu efect pozitiv, subliniind că importanța rezidă în calitatea generală a alimentației, nu în respectarea strictă a unui singur standard.
Analiza a revelat că peste 70% dintre căile biologice influențate de alimentație sunt comune tuturor dietelor analizate, implicând procese de metabolism, semnalizare celulară și structura celulelor. Totuși, au existat și specificități: dieta DASH a fost asociată cu sănătatea cardiovasculară, în timp Ceiling dieta MIND cu procesele de cogniție și memorie.
Un rezultat relevant a fost faptul că asocierea dintre alimentația sănătoasă și îmbătrânirea biologică mai lentă a fost mai pronunțată în cazul fumătorilor. Dr. Juliana Tavares a explicat că acest fenomen ar putea apărea deoarece fumătorii au mai multe beneficii de câștigat printr-o dietă sănătoasă, din cauza efectelor extrem de negative ale fumatului, însă a avertizat că alimentația nu poate neutraliza riscurile asociate acestui obicei.
Dr. Monique Breteler, director al departamentului de Population Health Sciences din cadrul German Center for Neurodegenerative Diseases din Bonn, a afirmat că, deși efectele nu sunt masive, ele sunt măsurabile și relevante pentru prevenție, putând contribui la reducerea riscului de demență sau afecțiuni cardiovasculare. Studiul concluzionează că nu perfecțiunea contează, ci calitatea generală și consecvența obiceiurilor alimentare, bazate pe alimente cu valoare nutrițională ridicată.