Cancerul oral în România: Mortalitate ridicată și diagnostic tardiv
Creștere a cazurilor de cancer oral asociate cu HPV în rândul bărbaților tineri
Prof. univ. dr. Victor Vlad Costan, șeful Secției de Chirurgie orală și maxilo-facială de la Spitalul 'Sf. Spiridon' Iași, a avertizat că numărul de cazuri de cancer din cavitatea orală asociate cu infecția papilomavirusului uman (HPV) a crescut semnificativ în rândul bărbaților tineri, inclusiv în cazul persoanelor care nu fumează și nu consumă alcool.
Medicul a precizat că, spre deosebire de profilele anterioare de pacienți cu vârste între 50 și 60 de ani și istoric de fumat și alcool, în prezent ajung la tratament și persoane de 30-40 de ani. Dr. Costan a subliniat că aproximativ unul din trei pacienți prezintă HPV identificat în formațiunea tumorală, observând o creștere a activității clinice: de la două-trei intervenții oncologice pe lună, în urmă cu zece ani, la trei-patru intervenții majore pe săptămână în prezent.
În acest context, specialistul promovează vaccinarea împotriva HPV, argumentând că aceasta nu este doar o problemă genitală feminină, și propune ca gratuitatea vaccinării să fie extinsă până la vârsta de 40-45 de ani pentru a include persoanele care nu au beneficiat de protecție în copilărie sau adolescență.
Referitor la diagnostic, dr. Costan a explicat că mulți pacienți ajung târziu la medic deoarece multe forme de cancer nu provoacă durere în fazele incipiente. Acesta recomandă evaluarea oricărei leziuni nodulare sau ulcerative apărute în cavitatea orală de către un medic stomatolog sau un chirurg oro-maxilo-facial, precizând că intervențiile timpurii pot asigura rezultate funcționale foarte bune și o calitate superioară a vieții.
Aceste declarații au fost făcute în cadrul cursului 'OralOncoCheck - Rolul medicului stomatolog în screeningul, diagnosticul și abordarea multidisciplinară a pacientului cu cancer oral', organizat la Iași de Colegiul Medicilor Stomatologi Iași.
Dr. Luminița Oancea, vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România, avertizează despre lipsa monitorizării centralizate a cancerului oral și dificultățile pacienților în accesarea decontărilor pentru tratamentele necesare.
Cancerul oral reprezintă o problemă insuficient monitorizată în România, pacienții ajungând frecvent la medic în stadii avansate ale bolii. Dr. Luminița Oancea, vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), a declarat că mortalitatea pentru această patologie este cu 80% mai mare decât în restul Europei, într-un context în care țara nu dispune de o evidență centralizată a cazurilor, iar cancerul oral nu este inclus printre cele șapte patologii monitorizate prin Planul Național de Combatere a Cancerului.
Diagnosticarea tardivă este una dintre principalele probleme semnalate, mulți pacienți începând tratamentul în stadiile III și IV, deși șansele de supraviețuire sunt semnificativ mai mari dacă boala este identificată în stadiile I și II. Dr. Oancea subliniază că publicul nu este suficient informat despre importanța unei leziuni în cavitatea bucală care nu se vindecă în mai mult de două săptămâni, recomandând vizite la medicul stomatolog la fiecare șase luni pentru examinarea mucoasei bucale, a zonei de sub limbă și a cerului gurii.
Un alt aspect critic este lipsa decontării de către stat a tratamentelor stomatologice esențiale pentru pacienții oncologici, atât înainte de chimioterapie și radioterapie, cât și pe parcursul acestora, pentru gestionarea leziunilor mucoasei. De asemenea, costurile pentru reabilitarea funcțională prin proteze maxilo-faciale și implanturi, necesare pentru alimentație, respirație și înghițire, sunt suportate integral de pacienți. În acest sens, reprezentanții CMSR au inițiat discuții cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru introducerea unui pachet suplimentar de servicii și a unui program separat pentru decontarea implanturilor și protezelor.
Pentru a combate depistarea tardivă, Colegiul Medicilor Stomatologi a lansat la mijlocul lunii iunie platforma OralOncoCheck. Instrumentul permite medicilor să semnaleze cazuri suspecte și să primească sprijin de la mentori pentru stabilirea unui traseu medical rapid, oferind totodată informații pacienților despre centrele de tratament și factorii de risc. În cadrul proiectului a fost dezvoltat un curs standardizat pentru medicii stomatologi, menit să îi ajute să recunoască leziunile premaligne și să raporteze cazurile, cu scopul de a colecta date naționale pentru solicitarea includerii patologiei în sistemul oficial de monitorizare.