Cancerul pulmonar poate evolua ani întregi fără simptome. Cine ar trebui să facă anual un CT
Noutăți în screeningul pentru cancerul pulmonar și perspectivele de diagnostic
Daniel J. Boffa, chirurg toracic la Universitatea Yale, este totodată președintele Comisiei pentru Cancer a Colegiului American al Chirurgilor.
Boffa a avertizat că faptul că numeroși americani care îndeplinesc criteriile de screening nu efectuează investigațiile recomandate conduce la zeci de mii de decese prevenibile anual. Specialistul își exprimă speranța că, în următorii patru sau cinci ani, tomografia computerizată de screening va fi utilizată doar pentru confirmarea rezultatelor pozitive obținute anterior printr-un test de sânge efectuat în cabinetul medicului. O astfel de abordare ar putea simplifica procesul de screening și ar putea facilita identificarea unui număr mai mare de cazuri. Societatea Americană de Cancer (ACS) recomandă ca pacienții să discute cu medicul despre scopul, beneficiile, limitele și riscurile screeningului înainte de a decide efectuarea acestuia. De asemenea, persoanele care fumează ar trebui să primească informații și sprijin pentru renunțarea la fumat.
Lary Robinson, medic oncolog la Moffitt Cancer Center din Tampa, Florida, a precizat că absența manifestărilor evidente în stadiul incipient poate îngreuna identificarea timpurie a bolii. Medicii precizează că prezența acestor manifestări nu indică automat un cancer, însă evaluarea medicală este necesară pentru identificarea cauzei.
În prezent, nu există recomandări standard de screening pentru toate persoanele care nu au fumat niciodată. Boffa estimează că recomandări mai clare pentru persoanele cu risc care nu au fumat ar putea apărea în următorii unu sau doi ani.
Medicii observă că teama de un diagnostic de cancer reprezintă unul dintre obstacolele care determină oamenii să evite screeningul, însă progresele în tratament au îmbunătățit șansele de supraviețuire chiar și în stadii avansate. Progresele în tratament au îmbunătățit șansele de supraviețuire, inclusiv în unele stadii avansate ale bolii. Daniel J. Boffa a remarcat evoluția cercetării, menționând că boala nu mai are reputația de a fi inevitabil fatală. În aproximativ o treime din cazuri, screeningul poate evidenția alte probleme de sănătate fără legătură directă cu plămânii, precum prezența unor noduli în alte regiuni ale corpului sau rigidizarea și calcificarea arterelor inimii. Aceste descoperiri pot necesita evaluări suplimentare, în funcție de recomandările medicului și natura lor. Rezultatul investigației este, de regulă, disponibil în câteva zile, conform precizărilor lui Boffa.
Medicii recomandă screeningul anual prin tomografie computerizată cu doză redusă de radiații pentru persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar.
Cancerul pulmonar poate rămâne nedetectat în stadiile incipiente, deoarece majoritatea cazurilor în această etapă nu provoacă manifestări evidente. Pentru a reduce riscul de deces cu aproximativ 20%, chirurgul toracic Daniel J. Boffa, de la Universitatea Yale, recomandă screeningul anual prin tomografie computerizată cu doză redusă de radiații (LDCT) pentru persoanele cu risc crescut.
Conform criteriilor Societății Americane de Cancer (ACS), screeningul anual este recomandat persoanelor cu vârste între 50 și 80 de ani care fumează în prezent sau au un istoric semnificativ de fumat, evaluat la pragul de 20 de pachete-an. Un exemplu de îndeplinire a acestui prag este fumatul unui pachet de țigări pe zi timp de 20 de ani sau a două pachete pe zi timp de 10 ani. Decizia finală depinde de evaluarea medicului asupra stării generale de sănătate a pacientului și a posibilității de a urma un tratament dacă se descoperă o tumoră.
Deși boala este strâns legată de fumat, aproximativ unul din șapte cazuri de cancer pulmonar afectează persoane care nu au fumat niciodată. Daniel J. Boffa a indicat că persoanele cu antecedente familiale directe de cancer pulmonar, indiferent de istoricul de fumat, ar trebui să discute cu medicul despre riscul individual. De asemenea, cercetările privind riscul la nefumători includ anumite categorii demografice, precum femeile asiatice.
Simptomele care pot apărea ulterior includ tuse persistentă sau modificată, dificultăți de respirație, tuse cu sânge, scădere inexplicabilă în greutate sau manifestări neurologice, precum dureri de cap persistente. Specialiștii avertizează că persoanele care prezintă aceste semne nu trebuie să aștepte programarea pentru screening, ci să solicite imediat un consult medical.
Procedura LDCT durează câteva minute, nu implică spații închise și permite identificarea unor modificări mici, care pot fi invizibile prin alte metode. Daniel J. Boffa a precizat că peste 99% dintre nodulii identificați în acest context sunt benigni, fiind adesea asociate cu inflamații, cicatrici sau infecții. Rezultatele sunt interpretate de medic pentru a decide dacă este necesară monitorizarea sau investigații suplimentare.