Cauza declinului memoriei odată cu vârsta: Rolul celulelor care protejează creierul
Un studiu publicat în Nature Medicine evidențiază modul în care producția anormală de mielină poate accelera deteriorarea capacităților cognitive.
Celulele responsabile pentru învelișul protector al fibrelor nervoase pot contribui, pe măsură ce organismul îmbătrânește, la deteriorarea creierului. Cercetători de la Universitatea din Edinburgh și Institutul de Cercetare a Demenței din Regatul Unit au descoperit că anumite oligodendrocite — celulele care produc și întrețin mielina — pot genera un înveliș de mielină în exces și de calitate slabă, fenomen asociat cu un declin mai accentuat al memoriei și al altor funcții mintale. Studiul a fost publicat în revista Nature Medicine.
Analizând țesut cerebral donat de participanți la proiectul scoțian Lothian Birth Cohort 1936, echipa a comparat modificările biologice cu evoluția capacităților cognitive a persoanelor între vârstele de 70 și 82 de ani. Testele au vizat memoria, viteza de procesare a informației și abilitățile de orientare spațială. Rezultatele au indicat faptul că persoanele cu un declin cognitiv mai sever prezentau mai puține fibre nervoase mari și straturi de mielină anormal de groase, care nu au oferit o protecție sporită a fibrelor.
Cercetătorii au identificat proteina NRF2 ca un factor potențial în aceste schimbări, aceasta controlând genele implicate în protecția și funcționarea celulară. Experimente efectuate pe șoareci, în care funcția NRF2 a fost eliminată specific din celulele producătoare de mielină, au reprodus modificările observate la oameni, inclusiv apariția mielinei anormal de groase și o reducere a performanțelor cognitive.
Deși rezultatele susțin ipoteza că funcționarea defectuoasă a oligodendrocitelor contribuie la declinul cognitiv, autorii precizează că nu a fost identificată o cauză unică a problemelor de memorie. Mecanismul exact prin care NRF2 influențează grosimea mielinei nu este complet explicat, fiind luați în calcul și alți factori precum inflamația și modificările vasculare. Descoperirile au în prezent valoare de cercetare, dar ar putea fundamenta viitoare tratamente pentru protejarea capacităților cognitive la vârste înaintate.