Cauzele pierderii persistente a gustului după COVID-19, elucidate printr-un studiu

O echipă de cercetători de la Universitatea Colorado Anschutz și două universități din Suedia a identificat modificări moleculare și structurale în celulele responsabile de perceperea gustului la persoanele afectate de COVID-19. Studiul, publicat în revista Chemical Senses, oferă primele dovezi biologice directe care asociază tulburările de gust persistente cu modificări măsurabile ale celulelor gustative.

În cadrul cercetării au fost analizați 28 de participanți care prezentau tulburări de gust la mai bine de un an după infectarea cu COVID-19, niciunul dintre aceștia nu având un istoric de spitalizare din cauza bolii. Testele au revelat că opt persoane aveau rezultate gustative clar anormale, în timp ce 11 au raportat dificultăți în perceperea gusturilor dulce, amar și umami, specifice alimentelor precum supele concentrate sau ciupercile. În schimb, perceperea gusturilor sărat și acru a rămas în mare parte neafectată.

Prin prelevarea de probe de țesut din papilele gustative ale a 20 de participanți, cercetătorii au observat o cantitate redusă de ARN mesager implicat în producerea proteinei PLCβ2, esențială pentru transmiterea semnalelor gustative. „PLCβ2 acționează ca un amplificator molecular în interiorul celulelor gustative. Întărește semnalul înainte ca acesta să fie transmis creierului. Când nivelurile sale sunt reduse, semnalul gustativ slăbește”, a explicat Thomas Finger, profesor la Universitatea Colorado Anschutz. Această descoperire explică de ce gusturile sărat și acru nu sunt afectate, deoarece mecanismele lor de percepție nu depind de această proteină.

Pe lângă aspectul molecular, studiul a evidențiat și modificări ale organizării celulelor gustative. Thomas Finger a precizat că, în timp ce unii participanți aveau papile gustative cu aspect normal, alții prezentau o dezorganizare structurală, sugerând că ambele tipuri de modificări pot contribui la disfuncția persistentă. Deși celulele gustative sunt în mod normal înlocuite la fiecare două până la patru săptămâni, mecanismele moleculare necesare perceperii pot rămâne afectate mult mai mult timp.

Autorii studiului au concluzionat că rezultatele oferă dovezi măsurabile ale unei perturbări de lungă durată, care persistă mult timp după ce virusul a fost eliminat din organism. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a determina dacă aceste modificări pot reveni la normal și dacă pot fi dezvoltate tratamente pentru a ajuta pacienții să își recapete gustul.