Cercetătorii și industria contestă recomandările de reducere a consumului de carne roșie

Carnea roșie se află din nou în centrul unei dezbateri internaționale, unii cercetători susținând că recomandările de reducere a consumului necesită o reevaluare, având în vedere beneficiile nutriționale și particularitățile sistemelor de creștere. Dezbaterile survin în contextul revizuirii ghidurilor alimentare naționale din Australia, acestea din urmă fiind actualizate pentru ultima dată în 2013.

Potrivit publicației The Australian, cercetătorul Brad Ridoutt, de la CSIRO, consideră că politicile alimentare ar trebui adaptate contextului local, refuzând o abordare universală bazată exclusiv pe modele globale. Acesta a prezentat date sugestiv că dietele în care 60-80% din proteine provin din surse animale pot fi compatibile cu recomandările nutriționale și au un impact ambiental relativ redus, în condițiile analizate. Brad Ridoutt avertizează că dietele predominant vegetale ar putea întâmpina dificultăți în asigurarea unui spectru complet de nutrienți, o poziție personală care nu reflectă un consens științific asupra tuturor tipurilor de diete vegetariene. Publicația Notează că Brad Ridoutt s-a retras din comitetul care analizează sustenabilitatea recomandărilor alimentare după ce a recunoscut participarea la cercetări finanțate de industria cărnii. Chirurgul James Muecke susține, la rândul său, că descurajarea consumului de carne roșie ar putea induce persoanele să înlocuiască aceasta cu alimente ultraprocesate, considerând carnea roșie o sursă vitală de nutrienți. Cercetătorul spaniol Pablo Manzano contestă metodologiile actuale de evaluare a impactului creșterii animalelor asupra mediului. El argumentează că rolul ecologic al animalelor crescute pe pășuni este adesea ignorat, iar anumite modele pot supraestima negativ emisiile de metan produse de bovine.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) menține clasificarea cărnii roșii ca „probabil cancerigenă pentru oameni”, o determinare bazată pe dovezi ce indică o posibilă asociere cu anumite forme de cancer. Această încadrare reflectă soliditatea dovezilor privind pericolul, nu probabilitatea apariției bolii la un individ specific. În contrast, carnea procesată este clasificată drept „cancerigenă pentru oameni”, datorită dovezilor ample care corelează consumul său cu apariția cancerului colorectal. Producția de alimente este responsabilă pentru aproximativ 25% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar creșterea animalelor contribie semnificativ la acest bilanț, în special prin emiterea de metan. Totuși, amprenta de carbon variază în funcție de specie, sistemul de creștere și practicile agricole; carnea de vită are, în medie, un impact mai mare decât majoritatea alimentelor de origine vegetală.