Cercetătorul român Sergiu Pașca ales membru al Academiei Naționale de Medicină din SUA

Cercetătorul român Sergiu Pașca, profesor la Universitatea Stanford, a fost ales membru al Academiei Naționale de Medicină din Statele Unite, recunoaștere acordată pentru contribuțiile sale la dezvoltarea unor modele celulare care permit studierea creierului uman și a mecanismelor implicate în afecțiuni precum autismul și schizofrenia. Academia Națională de Medicină din SUA a considerat alegerea sa una dintre cele mai înalte recunoașteri profesionale din medicină și științele sănătății. Anunțul a fost făcut pe 19 octombrie 2026 de către Universitatea Stanford și Academia Națională de Medicină. Sergiu Pașca face parte din grupa de 90 de membri titulari și zece membri internaționali aleși în acest an. National Academy of Medicine este o instituție independentă, privată și nonprofit, înființată în 1970 sub denumirea de Institute of Medicine, care oferă analize și recomandări fundamentate științific în domeniul sănătății.

Sergiu Pașca s-a declarat onorat de această recunoaștere, atribuind-o muncii echipei sale și a colaboratorilor. Acesta a subliniat că noile abordări din neuroștiințele bazate pe celule stem umane permit studiul creierului în moduri anterior imposibile, deschizând oportunități pentru înțelegerea bolilor și dezvoltarea de terapii pentru tulburări neurologice și psihiatrice devastatoare.

Absolvent al UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca în 2007, Sergiu Pașca a ajuns în 2009 la Universitatea Stanford. În 2018, a primit premiul Vilcek pentru potențial creativ în științele biomedicale, iar în 2023 i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa de către universitatea din Cluj. Laboratorul coordonat de el utilizează celule stem pentru a crea structuri tridimensionale asemănătoare regiunilor creierului. Sergiu Pașca, în vârstă de 44 de ani, este profesor de psihiatrie și științe comportamentale și conduce programul Stanford Brain Organogenesis. Cercetătorul a crescut la Aiud, județul Alba, și a obținut în ultimul an de liceu un premiu la Olimpiada Națională de Chimie.

În septembrie 2026, echipa condusă de Pașca a raportat în revista Nature transplantarea unor organoizi corticali umani, crescuți în laborator, în șoareci modificați genetic. Țesutul uman a supraviețuit și a format conexiuni funcționale cu creierul animalelor și cu măduva spinării, un model care ar putea ajuta la cercetarea schizofreniei, epilepsiei, autismului sever și a paraliziei cerebrale, deși rezultatele nu reprezintă un tratament disponibil imediat.

Organoizii sunt structuri tridimensionale de țesut obținute din celule stem care reproduc parțial organizarea și funcțiile unor organe umane. În cazul lui Pașca, aceștia imită regiuni cerebrale pentru a studia dezvoltarea neuronilor și formarea conexiunilor, în timp ce asambloizii permit monitorizarea interacțiunilor dintre celule, migrarea neuronilor și formarea circuitelor nervoase.

Pașca a exprimat recunoștința față de Universitatea Stanford pentru mediul care permite urmărirea unor idei ambițioase, menționând entuziasmul pentru transpunerea descoperirilor din laborator în practica clinică.