CallDoc

CNAS digitalizează monitorizarea fondurilor pentru programele naționale de sănătate

CallDoc

Actualizare CNAS lansează platformă digitală pentru transparența fondurilor de sănătate; rectificare bugetară deblochează plăți pentru noiembrie

În cadrul conferinței organizate de DCMedia Group, Larisa Mezinu-Bălan, președinta interimară a CNAS, a anunțat lansarea unui nou instrument informatic dedicat analizei cheltuielilor pentru programele naționale de sănătate. Acesta permite trasabilitatea sumelor distribuite și evidențiază beneficiarii fiecărui program, oferind transparență asupra utilizării fondurilor.

Guvernul României a aprobat prima rectificare bugetară din 2026, pe 30 octombrie, suplimentând cu 8,3 miliarde de lei sectorul sănătății. Aceste fonduri sunt repartizate către Ministerul Sănătății (1,2 miliarde lei) și CNAS (7,1 miliarde lei), urmând a acoperi urgențe, medicamente, programe de sănătate și investiții în infrastructură spitalicească.

Larisa Mezinu-Bălan a explicat că deblocarea a 10% din fondurile necesare permite acoperirea cheltuielilor pentru luna noiembrie, dar subliniază presiunea financiară persistentă și așteptarea unei noi rectificări pentru decembrie. Procesul este complex, necesitând emiterea de acte adiționale pentru 77.000 de furnizori, care utilizează platforma informatică a CNAS, din cauza diminuării creditelor de angajament în perioada de interimat guvernamental.

Vicepreședinta CNAS a reafirmat obiectivul major de depistare timpurie a bolilor, incluzând bolile rare și cazurile oncologice, considerând accesul la testare esențial. A precizat totuși că, conform standardelor Uniunii Europene în materie de asigurări sociale de sănătate, screening-ul populației sănătoase nu este fezabil din fondurile constituite din contribuțiile asiguraților, deoarece ar representa un consum inutil de resurse. Concentrarea rămâne pe pacienții cu risc, cu modificarea normelor actuale.

Larisa Mezinu-Bălan a subliniat că noua platformă va fi disponibilă pe pagina web a CNAS, oferind vizualizări istorice ale cheltuielilor și beneficiarilor pentru cele 16 programe naționale. Au fost evidențiate creșterile vizibile ale sumelor angajate pentru bolile rare între 2021 și vara anului 2026, explicând stagnarea costurilor comparativ cu anul precedent prin lipsa unor noi medicamente introduse în tratament și absența unui guvern cu drepturi depline în perioada respectivă.

CNAS digitalizează monitorizarea fondurilor pentru programele naționale de sănătate

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a lansat o platformă digitală pentru transparentizarea cheltuielilor și localizarea unităților medicale din cadrul programelor curative.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a lansat un instrument digital destinat transparentizării cheltuielilor pentru 16 programe naționale de sănătate curative. Platforma permite accesul public la informații detaliate, oferind utilizatorilor posibilitatea de a identifica unitățile medicale care furnizează servicii în cadrul fiecărui program sau subprogram, opțiunile de selectare fiind disponibile atât după tipul furnizorului, cât și în funcție de aria geografică.

Pe lângă localizarea serviciilor, instrumentul pune la dispoziție indicatori statistici referitori la evoluția cheltuielilor, numărul de pacienți și costul mediu per pacient, atât la nivel național, cât și pentru fiecare casă județeană de asigurări de sănătate. Cele 16 programe naționale de sănătate curative deservesc aproximativ 1,8 milioane de pacienți, iar bugetul total alocat acestora în 2026 este de circa 14,7 miliarde de lei, sumă care reprezintă aproape o cincime din totalul cheltuielilor pentru sănătate gestionate de CNAS.

Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al CNAS, a declarat că noua facilitate a fost creată pentru a simplifica accesul pacienților la sprijinul medical necesar și pentru a oferi medicilor, jurnaliștilor și cercetătorilor o imagine asupra realității din teren. Aceasta a subliniat faptul că resursele investite în tratamente și programe naționale cresc anual, afirmând că scopul instituției nu este efectuarea de economii, ci garantarea transformării fondurilor în șanse reale de viață pentru asigurați.

Surse

Categorii: