CNAS: Semnarea cu cardul de sănătate nu mai este obligatorie la validarea serviciilor medicale până la sfârșitul lui noiembrie

În noiembrie, pacienții pot beneficia de servicii medicale fără validare cu cardul de sănătate, anunță Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Documentul rămâne utilizabil în paralel cu noua carte electronică de identitate pentru autentificarea în sistem și semnarea electronică a consultațiilor și a altor servicii acordate.

În practică, în noiembrie semnarea serviciilor cu cardul sau cu CEI nu este obligatorie. Lipsa semnării nu este motiv de respingere la validare, cu condiția respectării celorlalte reguli aplicabile.

Semnarea cu cardul înregistrează electronic confirmarea serviciului acordat. Validarea este verificarea serviciului raportat de furnizor în Platforma informatică din asigurările de sănătate (PIAS), în vederea decontării. Un serviciu acordat fără confirmare prin card poate fi verificat în continuare în sistem. Celelalte condiții de decontare se aplică în funcție de serviciul solicitat, inclusiv prezentarea biletului de trimitere, acolo unde acesta este obligatoriu.

Ordinul emis la 2 noiembrie a dezactivat regula „serviciul nu a fost semnat cu cardul” pentru activitatea din perioada 1-31 octombrie 2026. Același document a stabilit că serviciile, medicamentele și dispozitivele medicale acordate sau eliberate offline în acel interval se transmit în PIAS până la termenul de raportare a activității din octombrie.

Informarea pentru noiembrie se referă la acordarea serviciilor medicale fără validare cu cardul de sănătate: „Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS) și Cartea Electronică de Identitate (CEI) pot fi utilizate în paralel pentru autentificare și semnarea serviciilor. În luna noiembrie serviciile medicale pot fi acordate fără a fi validate cu CEAS.”

Dezactivarea regulii de validare nu echivalează cu decontarea automată a serviciilor. Celelalte condiții legale privind raportarea, validarea și decontarea rămân aplicabile.

Folosirea în paralel înseamnă că aplicațiile furnizorilor pot lucra cu ambele tipuri de documente. CNAS a pus la dispoziția dezvoltatorilor specificațiile necesare pentru ca actul electronic de identitate să poată fi folosit la autentificare și semnare. Introducerea funcției se face etapizat, pe măsură ce furnizorii își actualizează programele și își adaptează echipamentele.

Valabilitatea cardului fiecărui titular este reglementată separat. Articolul 338 din Legea nr. 95/2006 prevede că actele electronice de identitate eliberate persoanelor cu vârsta peste 18 ani permit autentificarea în platforma asigurărilor de sănătate. Același articol stabilește că valabilitatea cardului național încetează la data eliberării cărții electronice de identitate titularului.

Cardul național de asigurări sociale de sănătate este documentul electronic folosit pentru a atesta calitatea de asigurat și pentru a confirma serviciile de care a beneficiat titularul.

Cardul european de asigurări sociale de sănătate are o altă destinație. Acesta oferă acces la îngrijirile medicale necesare în timpul unei șederi temporare într-un stat în care se aplică regulile europene de coordonare a sistemelor de securitate socială. Funcțiile pe care cartea electronică de identitate le poate prelua în sistemul CNAS sunt cele ale cardului național.

Cartea electronică de identitate este un act prevăzut cu cip, care stochează datele de identificare ale titularului, adresa de domiciliu, imaginea facială și certificatele pentru autentificare și semnătură electronică. Documentul poate fi folosit și pentru accesarea serviciilor digitale ale instituțiilor sau ale entităților care acceptă această metodă de autentificare.

La cabinet, actul electronic permite autentificarea titularului în sistem și semnarea serviciului acordat. Istoricul consultațiilor, diagnosticele și rezultatele analizelor sunt gestionate separat, în sistemele de sănătate. Aceste informații nu sunt stocate pe cipul cărții de identitate.

CNAS a anunțat luni, 2 noiembrie, că regula care impunea semnarea serviciilor medicale cu cardul de sănătate pentru validare rămâne suspendată până la finalul lunii noiembrie 2026.

Măsura se aplică în condițiile în care Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) funcționează și vizează modul de funcționare a acesteia pe perioada adaptărilor tehnice.

Un serviciu medical nu va fi respins automat de sistem doar pentru lipsa semnării electronice cu cardul de sănătate.

Mesajul afișat de sistem în absența semnării are exclusiv caracter de avertizare și informare, nu determinând invalidarea serviciului.

Celelalte condiții și cerințe pentru validarea și decontarea serviciilor medicale rămân în vigoare.

În noiembrie, furnizorii pot utiliza pentru autentificare și semnare atât Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS), cât și Cartea Electronică de Identitate (CEI).

Utilizarea paralelă a celor două documente necesită armonizarea și sincronizarea mecanismelor tehnice, deoarece acestea funcționează prin sisteme informatice distincte.

Menținerea temporară a regulii dezactivate permite continuarea testelor privind fluxurile de semnare și funcționarea unităților de management.

Testele urmăresc identificarea și remedierea eventualelor dificultăți de autentificare și semnare înainte ca acestea să afecteze activitatea furnizorilor sau accesul pacienților la servicii.

CNAS recomandă furnizorilor să utilizeze cardul de sănătate sau cartea electronică de identitate ori de câte ori este posibil.

Medicii și ceilalți furnizori sunt îndemnați să semnaleze dificultățile tehnice întâmpinate în procesul de autentificare și semnare.

Măsura temporară asigură continuitatea acordării serviciilor medicale și a eliberării medicamentelor și dispozitivelor medicale, evitând blocajele tehnice.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, lipsa semnăturii electronice cu cardul nu constituie, singură, un motiv pentru respingerea serviciilor la validare.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) menține dezactivată regula conform căreia lipsa semnării cu cardul de sănătate constituie motiv de respingere a serviciilor medicale, această excepție valând până la sfârșitul lunii noiembrie. Această decizie se aplică atâta timp cât Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) funcționează.

Serviciile medicale nu vor fi respinse la validare exclusiv pentru că nu au fost semnate prin intermediul cardului de sănătate. „Lipsa semnării nu constituie motiv de respingere la validare, mesajul «serviciul nu a fost semnat cu cardul» având exclusiv caracter de avertizare și informare”, precizează CNAS.

Instituția subliniază că toate celelalte reguli aplicabile pentru validarea serviciilor medicale rămân în vigoare. Măsura nu implică eliminarea celorlalte condiții necesare pentru decontarea serviciilor acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, furnizorii pot utiliza atât Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS), cât și Cartea Electronică de Identitate (CEI) pentru autentificare și semnarea serviciilor medicale. Cele două documente sunt administrate prin sisteme distincte, iar integrarea lor necesită armonizarea și sincronizarea mecanismelor tehnice.

Ce trebuie să știți despre perioada de tranziție CNAS îi încurajează pe furnizorii de servicii medicale să utilizeze cardul de sănătate sau cartea electronică de identitate ori de câte ori acest lucru este posibil. Medicii și ceilalți furnizori sunt îndemnați să semnaleze dificultățile tehnice întâmpinate în procesul de autentificare și semnare.

Pentru pacienți, această soluție temporară are rolul de a evita situațiile în care o problemă tehnică legată de semnarea electronică ar putea împiedica validarea serviciilor acordate. Această măsură contribuie la menținerea continuității acordării serviciilor medicale, precum și a eliberării medicamentelor și dispozitivelor medicale.

Furnizorii pot folosi CEAS sau CEI pentru autentificare și semnare, urmând să semnaleze eventualele dificultăți tehnice pentru verificare și îmbunătățirea funcționării sistemului. CNAS încurajează furnizorii să utilizeze CEAS sau CEI ori de câte ori este posibil și să semnaleze eventualele dificultăți tehnice, pentru verificarea și îmbunătățirea funcționării, precum și pentru finalizarea operaționalizării acestei componente a PIAS. „Această măsură nu afectează validarea și asigură continuitatea acordării serviciilor medicale și a eliberării medicamentelor și dispozitivelor medicale către pacienți”, transmite instituția.

În vară, CNAS a precizat că accesul persoanelor asigurate la servicii medicale nu va fi condiționat, de la 1 septembrie 2026, de utilizarea CEI, având în vedere perioada scurtă disponibilă pentru realizarea și implementarea adaptărilor tehnice. Implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, pe măsură ce aplicațiile utilizate de furnizori vor fi actualizate și vor putea utiliza noile componente tehnice.

CNAS a informat furnizorii că, în cadrul procesului de adaptare a sistemelor informatice, au fost publicate specificațiile tehnice de interfațare și componentele necesare dezvoltatorilor. „Având în vedere perioada scurtă disponibilă pentru realizarea și implementarea adaptărilor tehnice, utilizarea CEI nu devine obligatorie pentru furnizori începând cu data de 1 septembrie 2026”, preciza atunci CNAS. Furnizorii care folosesc aplicații informatice dezvoltate de terți sunt rugați să ia legătura cu producătorii acestora, astfel încât aplicațiile să fie actualizate și pregătite pentru utilizarea noilor funcționalități. „Casa Națională de Asigurări de Sănătate a pus la dispoziția dezvoltatorilor specificațiile de interfațare și componentele SDK necesare realizării acestor adaptări. Cardul național de asigurări sociale de sănătate va putea fi utilizat în continuare, conform regulilor în vigoare, pe perioada necesară adaptării aplicațiilor informatice. Astfel, accesul persoanelor asigurate la servicii medicale nu va fi condiționat, de la 1 septembrie 2026, de utilizarea CEI”, precizează aceeași sursă. Specialiștii CNAS adaugă că implementarea noilor funcționalități se va realiza etapizat, pe măsură ce aplicațiile utilizate de furnizori vor fi actualizate și vor putea utiliza noile componente tehnice. Casa Națională de Asigurări de Sănătate va continua să informeze furnizorii cu privire la etapele tehnice necesare și recomandă acestora să urmărească permanent informațiile și actualizările publicate în secțiunea dedicată SIUI de pe site-ul instituției. „De asemenea, având în vedere faptul că furnizorii de servicii medicale utilizează diferite tipuri și modele de cititoare de carduri, este important ca aceștia să beneficieze de suficient timp pentru a-și adapta infrastructura, astfel încât echipamentele utilizate să poată citi atât cardurile naționale de sănătate, cât și cărțile electronice de identitate. De aceea, chiar dacă sistemul este funcțional, CNAS va menține ridicată regula semnării cu cardul pe parcursul lunii septembrie, astfel încât furnizorii să beneficieze de timpul necesar pentru implementarea noilor tehnologii și a noilor facilități oferite de CNAS prin platforma informatică”, mai arată sursa citată.

Anterior, Guvernul a aprobat majorarea cu suma de 36,3 milioane lei (cu TVA), echivalentul a 6,9 milioane euro, a investiției pentru ”Sistemul de alertă timpurie – SAT (Early warning system)“, gestionat de MAI și care asigură securitatea sistemelor de emitere și punere în circulație a cărții electronice de identitate. Suplimentarea este prevăzută doar cu câteva zile înainte de închiderea PNRR, la 31 august, și este motivată de creșterea atacurilor cibernetice la care sunt supuse autoritățile inclusiv cu noua tehnologie de inteligență artificială (AI). Profit.ro a relatat că doar jumătate din numărul estimat de români, prevăzut inițial la 5 milioane, au noi buletine electronice, dar 92% dintre ei au ales totuși noua carte electronică de identitate.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a semnat în 2024 contractul de finanțare pentru proiectul de investiții „Sistem de alertă timpurie – SAT (Early warning system)“, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta 7 - Transformare digitală, Investiția 8 - Cartea de identitate electronică și semnătura digitală calificată, Jalon 174 - Punerea în aplicare a măsurilor de sprijin pentru implementarea cărții de identitate electronice (CEI), având calitatea de beneficiar Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală de Protecție Internă. În aprilie 2025, Guvernul a aprobat valoarea investiției din PNRR, care la data respectivă a fost de 106,42 milioane lei, inclusiv TVA.

”Sistemul reprezintă o soluție de securitate optimă pentru asigurarea exploatării sistemelor utilizate în emiterea și punerea în circulație a CEI, precum și pentru utilizarea în mod neîntrerupt și în condiții de siguranță a serviciilor publice electronice furnizate de MAI. În acest fel, se dorește crearea premiselor necesare realizării în mod automat a colectării, procesării, validării și evaluării integrate a datelor și informațiilor multisursă pentru a anticipa, detecta, preveni și contracara amenințările și riscurile de securitate asociate cu emiterea și utilizarea CEI”, arată MAI. Proiectul a suferit însă modificări după ce Guvernul Bolojan a majorat valoarea TVA, astfel că și costul proiectului a înregistrat o diferență aferentă modificării cotei de TVA, în cuantum de 1,78 milioane lei. Prin acte adiționale succesive durata de implementare a proiectului a fost prelungită până în ultima zi a PNRR, 31 august, iar un ultim act adițional, care a primit acum aprobarea Guvernului, prevede suplimentarea bugetului proiectului de investiții cu suma de 36,3 milioane lei, cu TVA, pentru efectuarea de achiziții circumscrise Componentei nr. 1 a SAT. Această componentă vizează ”automatizarea proceselor de colectare, validare și evaluare integrată a datelor și informațiilor multisursă necesare detecției și anticipării amenințărilor de securitate generate de tehnologiile emergente pe baza evaluărilor predictive complexe asociate emiterii și utilizării CEI pentru accesarea serviciilor publice electronice de către populație”. MAI susține că implementarea proiectului se desfășoară în conformitate cu graficul activităților și rezultatelor aprobate, iar indicatorii asumați vor fi atinși în termenul de implementare.

Cu toate acestea, autoritățile arată că progresul tehnologic al inteligenței artificiale a dobândit recent un ritm extraordinar de accelerat, determinând o transformare structurală majoră a spațiului digital, caracterizată de o complexitate fără precedent a atacurilor cibernetice, precum și de creșterea exponențială a volumului de date generate și distribuite la nivel global, peste 65% din conținutul nou generat în spațiul cibernetic fiind produs automat de tehnologiile de inteligență artificială. Acest trend, arată autoritățile, conduce la creșterea semnificativă a cantității de informații ce trebuie procesate și analizate rapid, fapt ce impune adaptarea continuă a infrastructurii informatice aferente instrumentelor analitice de volume mari de date, indispensabilă pentru asigurarea unui nivel ridicat de operativitate privind identificarea în timp util a amenințărilor de securitate emergente din mediul online. Provocările de securitate sunt determinate de intensificarea interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice disruptive, acțiuni executate cu ajutorul unor instrumente malițioase bazate pe tehnologiile de inteligență artificială pentru exploatarea rapidă a vulnerabilităților infrastructurilor informatice.

”Corelativ, serviciile publice electronice ale MAI reprezintă la rândul lor o țintă predilectă a interferențelor informaționale și atacurilor cibernetice, unul dintre scopurile urmărite fiind acela de alimentare constantă a neîncrederii și reticenței cetățenilor de a participa la tranziția către o societate modernă, digitalizată și debirocratizată. Inteligența artificială a ajuns să reprezinte un instrument facil, la care atacatorii apelează frecvent în vederea automatizării activităților de creare imediată a unor rețele extinse de conturi neautentice (botnet), respectiv de fabricare și diseminare de conținut digital alterat cu scopul discreditării instituțiilor publice și serviciilor electronice oferite de acestea cetățenilor sau pentru realizarea unor acțiuni de inginerie socială în vederea obținerii facile a credențialelor de acces și compromiterii platformelor informatice ale administrației centrale și locale”, argumentează MAI. Ca urmare, autoritățile arată că au nevoie stringentă de îmbunătățire calitativă a instrumentelor digitale propuse și realizate în cadrul proiectului Sistem de Alertă Timpurie pentru a fi capabile să mențină un nivel optim de prevenire și contracarare a amenințărilor hibride din spectrul cibernetic/informațional de natură a afecta ecosistemul digital al cărții electronice de Identitate - infrastructura de emitere, post emitere și accesare a serviciile electronice ale MAI.

Astfel, în cadrul SAT s-a constatat necesitatea recalibrării capabilităților dezvoltate prin Componenta 1, prin realizarea unui upgrade al infrastructurii destinate procesării directe și analizei imediate a volumelor mari de date și informații neclasificate provenite din spațiul cibernetic/informațional, complementar infrastructurii similare deja prevăzute pentru automatizarea proceselor de prelucrare, verificare și analiza multisursă a datelor și informațiilor clasificate. Acest upgrade presupune majorarea proiectului de investiții cu suma de 36,3 milioane lei, cu TVA, destinată unui pachet integrat de achiziții format din echipamente hardware și produse software asociate, precum și din produse software cu tehnologie AI și hardware-ul necesar funcționării acestora. Ca urmare, costul total al proiectului crește cu 38 milioane lei, de la 106,4 milioane lei la 144,5 milioane lei.

Sursa Observator News confirmă anunțul CNAS privind prelungirea temporară a validării serviciilor medicale fără semnarea cu cardul de sănătate până la sfârșitul lui noiembrie, menționând că decizia provine dintr-un comunicat al casei naționale, publicat la data de 2 noiembrie, și citează Mediafax. Textul specifică faptul că măsurarea este valabilă atâta timp cât Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) funcționează.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) anunță că serviciile medicale vor putea fi validate, până la sfârșitul lunii noiembrie, chiar dacă nu au fost semnate cu cardul de sănătate.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a transmis, într-un comunicat publicat luni, 2 noiembrie, că regula de validare care condiționează acceptarea serviciilor medicale de semnarea acestora cu cardul rămâne dezactivată până la finalul lunii noiembrie.

Decizia este aplicabilă în condițiile în care Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) este funcțională.

Astfel, serviciile medicale nu vor fi respinse la validare exclusiv pentru că nu au fost semnate prin intermediul cardului.

„Lipsa semnării nu constituie motiv de respingere la validare, mesajul «serviciul nu a fost semnat cu cardul» având exclusiv caracter de avertizare și informare”, precizează CNAS.

Instituția subliniază însă că toate celelalte reguli aplicabile pentru validarea serviciilor medicale rămân în vigoare.

Prin urmare, măsura nu înseamnă eliminarea celorlalte condiții necesare pentru decontarea serviciilor acordate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Potrivit CNAS, în luna noiembrie pot fi folosite atât Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate (CEAS), cât și Cartea Electronică de Identitate (CEI), pentru autentificare și semnarea serviciilor medicale.

Cele două documente sunt administrate prin sisteme distincte, iar integrarea lor necesită armonizarea și sincronizarea mecanismelor tehnice utilizate.

Menținerea temporară a regulii de validare dezactivate permite continuarea testelor privind fluxurile de semnare care depind de unitățile de management.

Scopul este identificarea și remedierea eventualelor probleme înainte ca acestea să afecteze activitatea furnizorilor de servicii medicale sau accesul pacienților la îngrijiri.

CNAS îi încurajează pe furnizorii de servicii medicale să utilizeze cardul de sănătate sau cartea electronică de identitate ori de câte ori acest lucru este posibil.

Totodată, medicii și ceilalți furnizori sunt îndemnați să semnaleze dificultățile tehnice întâmpinate în procesul de autentificare și semnare.

Pentru pacienți, măsura are rolul de a evita situațiile în care o problemă tehnică legată de semnarea electronică ar putea împiedica validarea serviciilor acordate.

Potrivit instituției, această soluție temporară contribuie la menținerea continuității acordării serviciilor medicale, precum și a eliberării medicamentelor și dispozitivelor medicale.