Colegiul Medicilor solicită noului Guvern măsuri pentru distribuția personalului și actualizarea plății gărzilor

Colegiul Medicilor din România (CMR), printr-o scrisoare deschisă semnată de președinta organizației, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, și adresată premierului desemnat, Luca Niculescu, precum și liderilor politici, a solicitat includerea în programul de guvernare a unor măsuri prioritare pentru sistemul sanitar. Organizația pledează pentru o distribuție echilibrată a medicilor la nivel național, actualizarea remunerației gărzilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o finanțare predictibilă a serviciilor medicale, solicitând totodată elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.

În ceea ce privește remunerarea, CMR subliniază faptul că în 2026 gărzile sunt încă plătite prin raportare la salariul de bază din 2017, o situație considerată lipsită de respect și demnitate față de medici. Colegiul solicită modificarea legislației pentru ca munca prestată în afara normei legale să fie remunerată raportat la salariul de bază actual, eliminând mecanismele contractuale restrictive, cum ar fi contractele cu timp parțial pentru gardă, care limitează plata orelor de muncă suplimentară. De asemenea, se cere respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă, printr-o planificare care să nu compromită continuitatea îngrijirii pacienților.

În ceea ce privește remunerarea, CMR subliniază faptul că în 2026 gărzile sunt încă plătite prin raportare la salariul de bază din 2017, o situație considerată de organizație ca fiind lipsită de respect și demnitate față de medici. Colegiul solicită modificarea legislației pentru ca munca prestată în afara normei legale să fie remunerată raportat la salariul de bază actual, eliminând mecanismele contractuale restrictive, cum ar fi contractele cu timp parțial pentru gardă, care limitează plata orelor de muncă suplimentară. De asemenea, se cere respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă, printr-o planificare care să nu compromită continuitatea îngrijirii pacienților.

În ceea ce privește remunerarea, CMR subliniază faptul că în 2026 gărzile sunt încă plătite prin raportare la salariul de bază din 2017, o situație considerată de organizație ca fiind lipsită de respect și demnitate față de medici. Colegiul solicită modificarea legislației pentru ca munca prestată în afara normei legale să fie remunerată raportat la salariul de bază actual, eliminând mecanismele contractuale restrictive, cum ar fi contractele cu timp parțial pentru gardă, care limitează plata orelor de muncă suplimentară. De asemenea, se cere respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă, printr-o planificare care să nu compromite continuitatea îngrijirii pacienților.

Organizația semnalează vulnerabilități structurale grave, precizând că peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare și lipsă de resurse. Studiul CMR evidențiază nevoi critice de echipamente și infrastructură: 96,8% dintre rezidenți solicită calculatoare funcționale, 96% cer grupuri sanitare echipate, 95,1% acces la dezinfectante și materiale de igienă, iar 92,6% necesită dispozitive esențiale de diagnostic, precum tensiometre, pulsoximetre și cântare. De asemenea, 91,9% solicită un spațiu adecvat pentru pauze și masă.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a solicitat, printr-o scrisoare deschisă semnată de președinta organizației, prof. univ. dr. Cătălina Poiană, și adresată premierului desemnat, Luca Niculescu, precum și liderilor politici, includerea în programul de guvernare a unor măsuri prioritare pentru sistemul sanitar. Organizația pledează pentru o distribuție echilibrată a medicilor la nivel național, actualizarea remunerației gărzilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și o finanțare predictibilă a serviciilor medicale, solicitând totodată elaborarea unei noi Legi a Sănătății și a unei Legi a Profesiei Medicale.

În ceea ce privește remunerarea, CMR subliniază faptul că în 2026 gărzile sunt încă plătite prin raportare la salariul de bază din 2017, o situație considerată de organizație ca fiind lipsită de respect și demnitate față de medici. Colegiul solicită modificarea legislației pentru ca munca prestată în afara normei legale să fie remunerată raportat la salariul de bază actual, eliminând mecanismele contractuale restrictive (cum ar fi contractele cu timp parțial pentru gardă) care limitează plata orelor de muncă suplimentară. De asemenea, se cere respectarea limitelor timpului de muncă și a perioadelor legale de repaus, inclusiv după gardă, printr-o planificare care să nu compromită continuitatea îngrijirii pacienților.

Gestionarea resurselor umane reprezintă o altă prioritate, CMR solicitând implementarea Strategiei multianuale pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030 și crearea unei strategii naționale de distribuție a medicilor. Planificarea personalului ar trebui să coreleze locurile de rezidențiat cu necesarul de specialiști, având în vedere numărul de medici activi, posturile vacante și evoluția demografică. Un studiu sociologic realizat de CMR în rândul medicilor rezidenți în 2026 indică faptul că 93,7% dintre respondenți sunt deschiși să profeseze în zone defavorizate, însă aceștia solicită garanții minimale de siguranță clinică și demnitate umană.

Organizația semnalează vulnerabilități structurale grave, precizând că peste două treimi dintre medicii rezidenți raportează suprasolicitare și lipsă de resurse. Studiul CMR evidențiază nevoi critice de echipamente și infrastructură: 96,8% dintre rezidenți solicită calculatoare funcționale, 96% cer grupuri sanitare echipate, 95,1% acces la dezinfectante și materiale de igienă, iar 92,6% necesită dispozitive esențiale de diagnostic (tensiometre, pulsoximetre, cântare). De asemenea, 91,9% solicită un spațiu adecvat pentru pauze și masă.

CMR propune consolidarea medicinei de familie, a asistenței comunitare și a ambulatoriilor, prin finanțare adecvată și reducerea internărilor evitabile. Pentru prevenirea lipsei de medicamente, medicii sugerează dezvoltarea unui sistem național interoperabil de raportare a stocurilor, cu alerte automatizate coordonate de Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, pentru a identifica timpuri riscurile de întrerupere a tratamentelor.

Referitor la noua legislație, Colegiul Medicilor accentuează necesitatea reformatării răspunderii civile și penale prin definirea clară a deficitului de îngrijire și protejarea actului medical de incriminarea penală nejustificată. Alte solicitări includ reducerea barierelor birocratice de prescriere între medicina primară și cea de specialitate, digitalizarea infrastructurii și implementarea unor mecanisme ferme de protecție împotriva hărțuirii, bullyingului și discriminării la locul de muncă.