Comisia Europeană recomandă monitorizarea parafinelor clorurate din alimente până în 2029

Comisia Europeană a recomandat statelor membre să monitorizeze parafinele clorurate din alimente în perioada 2026–2029, solicitând transmiterea rezultatelor către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Recomandarea, adoptată la 21 octombrie și publicată la 22 octombrie 2026, prevede testarea în două etape a șase categorii de produse, de la pește și lactate până la alimente pentru copii, în scopul obținerii unei evaluări mai complete a expunerii consumatorilor. Depășirea valorilor-prag va declanșa investigații detaliate, fără a constitui o încălcare a unor noi limite maxime de contaminare. Monitorizarea este recomandată pentru fiecare an din intervalul 2026–2029, prin colaborarea statelor membre cu operatorii din sectorul alimentar.

Produsele vizate includ peștele, laptele și produsele lactate, uleiurile și grăsimile vegetale sau animale, alte produse de origine animală, alimentele prelucrate sub formă de feluri complete și alimentele pentru copii.

Procesul de analiză începe cu măsurarea sumei alcanilor policlorurați C10–C17. În cazul în care rezultatul depășește pragul stabilit pentru categoria respectivă, Comisia recomandă efectuarea unei analize suplimentare care să includă și compușii cu lanțuri C18–C30.

Pragurile stabilite sunt de 100 ng/g pentru pește, 20 ng/g pentru lapte și lactate, 50 ng/g pentru feluri complete și 20 ng/g pentru alimentele pentru copii (raportate la greutatea umedă). Pentru uleiuri și grăsimi, pragul este de 1.000 ng/g de grăsime, iar pentru celelalte produse de origine animală, acesta este de 300 ng/g de grăsime. Aceste valori servesc exclusiv la selectarea probelor pentru investigații suplimentare, recomandarea nu stabilind limite maxime obligatorii și neimpunând automat retragerea produselor de pe piață.

Datele trebuie transmise către EFSA în formatul standard pentru descrierea probelor și conform cerințelor de raportare ale autorității, fără a fi fixată o dată-limită separată pentru transmitere.

Parafinele clorurate reprezintă amestecuri de substanțe utilizate industrial în lubrifianți, materiale plastice și ca ignifuganți, având capacitatea de a persista și de a se acumula în mediu și în organisme. Controlul alimentar este îngreunat de complexitatea acestor amestecuri și de lipsa datelor privind cantitățile prezente în diverse alimente.

Într-un aviz din martie 2020, EFSA a identificat ficatul, rinichii și tiroida ca organe afectate în studiile pe animale pentru anumite amestecuri cu catenă scurtă și medie. Stabilirea unei valori-ghid bazate pe sănătate a fost împiedicată de limitările datelor toxicologice, iar evaluarea robustă a expunerii alimentare a fost limitată de informațiile insuficiente privind prezența substanțelor în alimente. Deși o evaluare preliminară bazată strict pe consumul de pește nu a indicat motive de îngrijorare, EFSA a subliniat că și alte alimente contribuie la expunere. Noua monitorizare urmărește completarea acestor date pentru a îmbunătăți evaluările viitoare ale dietei consumatorilor.

Pentru prima determinare a sumei alcanilor policlorurați C10–C17, Comisia recomandă cromatografia în fază gazoasă cuplată cu spectrometrie de masă în tandem sau de joasă rezoluție, fiind acceptate și alte tehnici echivalente. În cazul depășirii pragului, analiza se extinde la toți alcanii policlorurați (C18–C30) prin cromatografie lichidă sau gazoasă cuplată cu spectrometrie de masă de înaltă rezoluție.

Pragurile pentru suma compușilor C10–C17 sunt exprimate în nanograme pe gram (ng/g), iar baza de raportare variază în funcție de categorie. Categoria altor produse de origine animală include, de exemplu, carnea și ouăle, excluzând peștele, laptele, lactatele și grăsimile animale. Raportarea la greutatea umedă se referă la masa produsului, fără conversie la substanță uscată, în timp ce raportarea la grăsime privește cantitatea de grăsime din probă, motiv pentru care valorile nu pot fi comparate între categorii fără a considera această diferență. Pragurile se aplică sumei C10–C17 și sunt considerate depășite doar dacă rezultatul este mai mare decât valoarea indicată.

Comisia precizează că analizele complete necesită laboratoare specializate, abordarea în două etape fiind concepută pentru a permite colectarea unui volum mai mare de date prin metode accesibile majorității laboratoarelor, rezervând investigațiile complexe pentru probele care depășesc pragurile. Acest mecanism și perioada de monitorizare de patru ani au fost descrise anterior într-un raport al comitetului tehnic al Comisiei din septembrie 2025.

Pentru România și celelalte state membre, măsura implică colaborarea autorităților cu operatorii alimentari pentru transmiterea rezultatelor către EFSA într-o bază comună, respectând cerințele de raportare și descrierea standard a probelor. Actul nu stabilește cote de probe ori termene calendaristice separate de perioada de monitorizare 2026–2029.

Măsura consolidează supravegherea contaminanților și baza științifică a evaluării riscurilor pentru consumatori. Valorile menționate sunt criterii pentru analize suplimentare, nu limite maxime de comercializare, astfel încât depășirea lor nu impune automat retragerea alimentelor, iar absența unei depășiri nu constituie o garanție generală a siguranței produsului.