Consumul de brânză ar putea încetini îmbătrânirea creierului, conform unui studiu de 12 ani

Un studiu realizat pe peste 1.600 de persoane și monitorizat timp de aproximativ 12 ani sugerează că consumul de brânză ar putea fi asociat cu o îmbătrânire mai lentă a creierului. Cercetătorii au observat că persoanele care consumau cantități mai mari de brânză prezentau o diminuare mai lentă a volumului materiei cenușii și al hipocampului, regiune esențială pentru învățare și memorie.

Rezultatele, publicate în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry și prezentate de BMJ Group la 1 octombrie 2026, includ și faptul că un consum ridicat de brânză a fost asociat cu o extindere mai lentă a ventriculelor cerebrale și cu mai puține hiperintensități ale substanței albe, vizibile la RMN. Această constatare este considerată surprinzătoare, deoarece brânza face parte din categoria alimentelor recomandate a fi limitate în dieta MIND, regim alimentar care combină principiile dietei mediteraneene cu cele pentru reducerea tensiunii arteriale.

Analiza datelor a vizat 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată (vârstă medie de 60 de ani la început), incluși în proiectul Framingham Heart Study Offspring din Statele Unite. Participanții au efectuat cel puțin două examinări RMN între 1999 și 2019 și nu aveau demență sau antecedente de accident vascular cerebral la prima examinare. Studiul a relevat că respectarea strictă a dietei MIND a fost asociată per ansamblu cu o pierdere mai lentă de țesut cerebral; o creștere cu trei puncte a scorului de respectare a dietei (într-un interval de 0-15) a fost legată de o reducere cu aproximativ 20% a ritmului de pierdere a materiei cenușii, echivalentul statistic al a aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată.

Pe lângă brânză, asocieri favorabile au fost identificate pentru fructele de pădure și carnea de pasăre. În contrast, consumul ridicat de dulciuri și alimentele de tip fast-food prăjite au fost asociate cu o reducere mai accentuată a volumului hipocampului și o extindere mai rapidă a ventriculelor. Surprinzător, consumul mai ridicat de cereale integrale a fost asociat cu modificări nefavorabile, precum pierderea mai rapidă a materiei cenușii și a volumului hipocampului, deși cercetătorii precizează că nu a fost stabilită o relație de cauzalitate.

Efectele dietei MIND au fost mai pronunțate la persoanele mai în vârstă, active fizic și fără suprapondere sau obezitate. Specialiștii avertizează însă că studiul este unul observațional și nu demonstrează că brânza protejează direct neuronii, previne bolile neurodegenerative sau reduce riscul de demență, deoarece nu a fost stabilită o cantitate optimă de consum. Autorii subliniază necesitatea unei interpretări prudente a datelor, având în vedere utilizarea chestionarelor pentru evaluarea dietei și posibila influență a factorilor genetici.