Controverse la examenul de medic specialist: medicii rezidenți denunță „haosul” și solicită refacerea baremelor

Medicii rezidenți au semnalat că unele subiecte de examen au fost formulate inexact sau au fost incluse teme din afara programei. O problemă majoră raportată este faptul că, dacă cerințele ar fi fost rezolvate perfect conform enunțului, candidații ar fi obținut mai puțin de 10 puncte, deoarece baremul de corectare acorda punctaj suplimentar pentru informații care nu erau solicitate explicit în cerință.

Miza profesională a examenului este semnificativă, deoarece promovarea conferă dreptul de liberă practică, posibilitatea de a deschide un cabinet medical propriu și dreptul de a deține o parafă profesională. În schimb, pentru cei care pică proba, evoluția profesională stagnează până la următoarele sesiuni, aceștia putând fi angajați în spitale publice doar cu drepturi limitate.

Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că va fi efectuată o analiză a datelor din teritoriu în urma sesizărilor privind examenul de medic specialist. Oficialul a precizat că subiectele și baremele de corectare sunt întocmite de o comisie națională și transmise către centrele universitare care derulează examenul, însă a asigurat că, dacă se va dovedi că baremul este viciat, vor fi identificate soluții pentru remedierea situației.

În ceea ce privește specialitatea de cardiologie, datele furnizate indică o rată generală de promovare de aproximativ 62,6%, cu 109 de candidați care au promovat din totalul de 174. Totuși, rezultatele prezintă disparități semnificative între centrele universitare: în București rata de promovare a fost de 47,5%, la Iași 42,9%, la Târgu Mureș 38,9% și la Craiova 33,3%. În contrast, centrele din Constanța, Galați și Brașov au raportat o promovabilitate de 100%, iar în Timișoara au promovat aproximativ 82% dintre candidați.

Un memorandum semnat de aproape 60 de medici rezidenți în cardiologie solicită analiza baremului de o comisie independentă, semnatarii reclamând erori de nomenclatură, probleme de calcul, informații depășite față de recomandările actuale și discrepanțe între cerințe și punctaj. Printre exemplele invocate se numără clasificarea Carpentier a regurgitării mitrale, unde etiologiile ar fi primit mai multe puncte decât clasificarea propriu-zisă, precum și ponderea atribuită defibrilatorului implantabil în contextul resincronizării cardiace și al tratamentului antiaritmic în insuficiența cardiacă.

Sesiunea de examen din octombrie 2026 pentru obținerea titlului de medic specialist a fost marcată de o rată masivă de respingere la proba scrisă, punând zeci de tineri medici în riscul șomajului. În cazul specialității de Cardiologie din București, doar 29 din 61 de candidați au promovat, reprezentând o rată de 47%, în timp ce în centrele din Cluj, Sibiu, Iași, Târgu Mureș și Oradea promovabilitatea a fost de 50% sau mai puțin. Situația a fost critică și la Institutul C.C. Iliescu, unde doar un singur candidat a promovat din 7-8 înscriși. Alte date preliminare indică rezultate similare în Medicină Internă la București, unde au promovat 7 din 13 candidați, și la Boli Infecțioase, cu doar 2 promovați din 7 la Craiova și unul din 5 la Târgu Mureș.

Din cauza acestor rezultate, mulți absolvenți de Rezidențiat riscă pierderea contractelor de muncă sau a posturilor care îi așteaptau, fiind blocați de incapacitatea de a profesa până la următoarea sesiune. În acest context, sesizările oficiale au fost extinse dincolo de Ministerul Sănătății, fiind trimise și către Ministerul Educației, ARACIS și Curtea de Conturi. Un candidat a solicitat direct Curții de Conturi auditarea fondurilor publice alocate formării în rezidențiat între anii 2021 și 2026, cerând verificarea respectării obligației legale de instruire teoretică (minimum 4 ore de seminarii pe săptămână) și modul în care au fost acordate notele de 9 și 10 pe parcursul stagiilor. De asemenea, s-a solicitat ca ARACIS să utilizeze rezultatele examenului de specialist drept indicator al calității învățământului superior medical.

Structura noului examen a fost dur criticată de cadre didactice și medici. Prof. dr. Ruxandra Jurcuț a descris acest moment ca fiind o „eră și mai întunecată”, susținând că proba scrisă a regresat spre un model rigid care testează doar memorarea de liste și tabele, fără critică sau logică clinică. Dr. Mihnea Casian, medic rezident în cardiologie care activează în cercetare clinică la Londra, a punctat neconcordanța dintre cerințele subiectelor și baremul național, menționând că unii colegi care au promovat examenul european de cardiologie au fost declarați respinși în România. Acesta a avertizat că astfel de obstacole îi determină pe tinerii medici să opteze pentru plecarea definitivă în țări precum Franța, Spania sau Marea Britanie, unde competențele lor sunt recunoscute direct.

Reprezentanții medicilor rezidenți au precizat că solicitarea de a recorecta lucrările pentru examenele unde promovabilitatea locală la proba scrisă este de maximum 30% se bazează pe practicile aplicate în Europa. De asemenea, SMMR a invocat un precedent din anul 2025, când proba scrisă la specializarea medicina de urgență a fost reluată din motive organizatorice, pentru a susține necesitatea organizării unei sesiuni extraordinare până la finalul anului 2026 în cazul în care refacerea baremelor nu este fezabilă.

Dr. Oana Aimee Cărpenişeanu, prim-vicepreședintele SMMR, care este medic rezident ORL în anul III, a subliniat că examenul de specialitate este încă în desfășurare și că există specialități afectate de lipsa de claritate a baremelor, menționând în acest context și cardiologia.