Costurile economice ale ignorării dovezilor științifice în sănătatea publică

Experți în sănătate publică și economie au analizat impactul ignorării dovezilor științifice asupra sistemelor de sănătate, productivității și bugetelor publice în cadrul panelului „Ce pierdem? Costul pentru sănătate și economie al ignorării dovezilor științifice”, organizat la cea de-a 9-a ediție a summitului No Smoke (The Tobacco Harm Reduction Summit) din Atena. Discuțiile au evidențiat faptul că, în timp ce intervențiile în sănătatea publică sunt evaluate frecvent prin prisma costurilor financiare pentru prevenție și tratament, costul inacțiunii este rareori măsurat în mod exhaustiv. Mesajul central al panelului a fost că efectele comportamentelor de risc prevenibile nu afectează doar indicatorii de sănătate, ci și calitatea vieții, cheltuielile publice, bunăstarea socială și competitivitatea economică.

Andrzej Fal, profesor de medicină și sănătate publică la Cardinal Stefan Wyszyński University (UKSW) din Varșovia, și Witold Orlowski, profesor de economie la Vistula University din Varșovia, au argumentat că impactul fumatului asupra sănătății publice generează costuri economice care depășesc sfera medicală, afectând piața muncii, productivitatea și sustenabilitatea finanțelor publice. Witold Orlowski a explicat că, deși produsele din tutun generează venituri fiscale pe termen scurt, acestea sunt însoțite de pierderi de productivitate și costuri directe substanțiale pentru sistemul de sănătate, astfel încât pierderea netă pentru finanțele publice este de câteva ori mai mare decât veniturile fiscale colectate. Andrzej Fal a susținut că veniturile fiscale din consumul de tutun nu reușesc să compenseze povara economică totală, care include atât costurile medicale directe, cât și pierderile de productivitate, contrazicând ideea că taxele ar acoperi costurile sociale și sanitare.

Profesorul Orlowski a menționat exemplul Poloniei, care a fost una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa în ultimii 30 de ani, depășind recent Japonia și apropiindu-se de Regatul Unit. Totuși, acesta a precizat că PIB-ul nu este singurul indicator al bunăstării, menționând că, potrivit sondajelor din ultimii doi ani, problemele de sănătate rămân principala teamă a cetățenilor polonezi, deoarece sistemul nu a reușit să îmbunătățească satisfacția pacienților sau rezultatele în sănătatea publică. În contextul îmbătrânirii populației și scăderii forței de muncă din Polonia, presiunea pe sistemul de sănătate este accentuată de comportamente prevenibile, precum fumatul. Deși procentul adulților fumători a scăzut de la peste 50% în 1990 la aproximativ 27% în prezent, cifra rămâne peste media Uniunii Europene.

Președintele Societății de Sănătate Publică din Polonia, Andrzej Fal, a afirmat că investițiile ar trebui realizate la nivel de autorități locale, rolul guvernului central fiind stabilitul normelor și reglementărilor. El a propus, drept exemplu, obligarea administrațiilor locale să aloce minimum 6% din bugete pentru prevenție. Fal a criticat perspectiva politicienilor și economiștilor care privesc prevenția ca pe o cheltuială, nu ca pe o investiție capabilă să aducă profit în viitor. Witold Orlowski a subliniat că o dificultate majoră rezidă în faptul că veniturile fiscale sunt imediate, în timp ce beneficiile unei populații mai sănătoase se manifestă pe termen lung, motiv pentru care resursele publice trebuie direcționate strategic către reducerea consumului de tutun și măsuri de prevenire.

Panelul a concluzionat că ignorarea dovezilor științifice se traduce prin oportunități economice ratate, presiune pe bugetele publice, productivitate redusă și ani de viață pierduți. Andrzej Fal a concluzionat că acțiunile trebuie să se bazeze pe cunoștințele actuale, iar incertitudinile să fie clarificate prin sprijinirea cercetării necesare.