CallDoc

Creierul uman poate produce neuroni noi și la vârstă înaintată, conform unui studiu publicat în Nature

CallDoc
Creierul uman poate produce neuroni noi și la vârstă înaintată, conform unui studiu publicat în Nature

O cercetare recentă demonstrează existența neurogenezei adulte în hipocamp, contestând teoria conform căreia numărul de neuroni este fix și pierderea acestora ireversibilă.

Un studiu publicat în revista Nature oferă dovezi solide privind existența neurogenezei adulte în hipocamp, regiunea creierului responsabilă pentru memorie și învățare. Descoperirea contestă teoria predată timp de decenii conform căreia oamenii se nasc cu un număr fix de neuroni, iar pierderea acestora este ireversibilă, demonstrând că creierul poate produce celule nervoase noi chiar și după vârsta de 60 de ani.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, o echipă internațională de cercetători a analizat aproximativ 356.000 de nuclei celulari din hipocampuri umane recoltate post-mortem. Utilizând tehnologii de secvențiere unicelulară și analize multiomice, aceștia au identificat celule stem neurale, neuroblaști și neuroni imaturi, mapând traseul complet de dezvoltare până la stadiul de neuroni maturi.

Analiza a evidențiat diferențe semnificative între grupurile studiate. În cazul persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer, inclusiv în fazele timpurii, numărul de neuroblaști și neuroni imaturi a fost considerabil redus. În contrast, așa-numiții „SuperAgers” — vârstnici care își păstrează o memorie comparabilă cu cea a unor persoane mult mai tinere — au prezentat aproape dublul numărului de neuroni imaturi față de ceilalți vârstnici, având o semnătură moleculară asociată cu reziliența cognitivă.

Deși descoperirea nu oferă un tratament imediat pentru regenerarea creierului sau o cură pentru boala Alzheimer, aceasta deschide noi direcții terapeutice. Autorii studiului sugerează că modificările epigenetice care controlează genele implicate în neurogeneză joacă un rol esențial, iar stimularea acestui proces ar putea preveni leziuni ireversibile în viitor.

În România, cercetarea bolilor neurodegenerative este susținută de mai multe echipe: grupa coordonată de prof. Bogdan O. Popescu la București studiază modificările din hipocamp în boala Alzheimer, în timp ce la Cluj-Napoca, cercetătorii coordonați de Gabriel Balmus analizează protecția ADN-ului neuronal, iar prof. Dafin Mureșanu dezvoltă proiecte de neuroprotecție și neurorecuperare. De asemenea, la Iași, echipe din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” și al filialei Academiei Române cercetează mecanismele bolilor Alzheimer și Parkinson, memoria și neurofarmacologia.

Surse

Categorii:
Entități: