Descoperă un mecanism cerebral care influențează stabilitatea tensiunii arteriale
Cercetătorii de la Universitatea din Virginia au identificat celule nervoase în trunchiul cerebral esențiale pentru menținerea unei tensiuni arteriale stabile, avertizând că fluctuațiile pot crește riscul cardiovascular chiar și la valori medii normale.
Cercetătorii au descoperit că fluctuațiile rapide sau excesive ale tensiunii arteriale pe parcursul zilei pot crește independent riscul de boli cardiace, accident vascular cerebral și leziuni cerebrale, chiar și atunci când valorile medii se încadrează în limitele normale.
Studiul realizat de cercetători de la Scoala de Medicină a Universității din Virginia a identificat o populație restrânsă de celule nervoase în trunchiul cerebral care ajută la menținerea unei tensiuni arteriale stabile. Aceste celule limitează variațiile tensiunii în timpul activităților cotidiene, precum somnul, trezirea, ridicarea în picioare sau exercițiul fizic. Stephen Abbott, PhD, investigatorul principal al studiului, a precizat că pierderea a doar câteva sute de celule nervoase conduce la o tensiune arterială instabilă, chiar dacă media acesteia rămâne normală, ceea ce indică faptul că sistemul responsabil pentru stabilitatea moment cu moment nu mai funcționează.
Descoperirea scoate în evidență un mecanism cerebral ascuns din spatele problemelor de tensiune arterială. Aceste celule nervoase s-au dovedit a fi deteriorate sau absente în cazul persoanelor cu atrofie sistemică multiplă, o tulburare neurologică fatală și rară legată de boala Parkinson, afecțiune adesea însoțită de dificultăți severe în reglarea tensiunii arteriale.
Noile date sugerează că perturbările acestor celule cerebrale ar putea contribui la instabilitatea tensiunii arteriale și în alte afecțiuni medicale. Înțelegerea acestui mecanism ar putea permite dezvoltarea de tratamente menite să reducă fluctuațiile nocive. Abbott a subliniat că abordarea problemelor de tensiune arterială nu trebuie să se limiteze doar la scăderea valorilor, ci să vizeze menținerea stabilității acesteia dintr-un moment în altul.
Această cercetare ar putea schimba modul în care este tratată tensiunea arterială. Rezultatele au fost publicate în jurnalul științific Circulation Research. Echipa de cercetare a fost formată din George M.P.R. Souza, Harsha Thakkalapally, Faye E. Berry, Leah F. Wisniewski, Ulrich M. Atongazi, Daniel S. Stornetta și Stephen Abbott, aceștia declarând că nu au interese financiare legate de studiu. Finanțarea a fost asigurată de Institutul Național de Sănătate (NIH) prin grantul HL148004.
Descoperirea reflectă obiectivele Institutului de Biotehnologie Paul și Diane Manning de la UVA, care se concentrează pe avansarea cercetărilor în boli complexe pentru a accelera trecerea descoperirilor de laborator către tratamente salvatoare.
Conform unui raport WHO, în 2024, aproximativ 1,4 miliarde de adulți cu vârste între 30 și 79 de ani worldwide aveau hipertensiune, reprezentând aproape 33% din populație, dintre care aproximativ 600 de milioane nu erau conștienți de afecțiune. Celulele identificate de cercetători sunt localizate în medula rostral-ventrolaterală, zonă implicată în controlul răspunsurilor cardiovasculare ale organismului.