Dezbatere G4Media despre implicațiile obezității și soluțiile de control al greutății

Dr. Ionuț Hutopilă, medic primar de chirurgie generală la Ponderas Academic Hospital și chirurg de excelență în chirurgie bariatrică și metabolică, subliniază că tratamentul obezității depășește simpla scădere în greutate, implicând identificarea bolilor asociate, alegerea unei terapii adecvate și o monitorizare pe termen lung. Acesta avertizează că pacienții care caută ajutor pentru a slăbi pot descoperi afecțiuni cardiovasculare asimptomatice, menționând că medicația și chirurgia bariatrică pot fi utilizate complementar, în funcție de cazul specific.

Chirurgul consideră că una dintre principalele piedici în accesarea tratamentului este reticența unor persoane de a recunoaște obezitatea drept o afecțiune medicală, ceea ce conduce own unele cazuri la adoptarea unor soluții bazate pe experiențele rudelor sau ale cunoscuților, fără o evaluare medicală prealabilă a stării de sănătate. În acest context, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește obezitatea ca o boală cronică, cu risc de recidivă, a cărei gestionare trebuie să includă evaluarea complicațiilor și opțiuni terapeutice adaptate. Dr. Hutopilă compară necesitatea monitorizării continue a obezității cu cea a hipertensiunii arteriale, precizând că obținerea unui rezultat inițial pozitiv nu încheie relația cu medicul, deoarece controalele periodice permit ajustarea tratamentului și identificarea eventualelor probleme apărute în timpul scăderii în greutate sau în etapa de menținere.

Referitor la terapiile medicamentoase, Dr. Hutopilă a precizat că acestea pot fi integrate în diverse etape: fie în pregătirea pacienților pentru o intervenție bariatrică, fie în perioada postoperatorie, în funcție de evoluția individuală. Medicul a menționat utilizarea terapiilor care acționează asupra receptorului GLP-1, observând că eficiența acestora variază în funcție de particularitățile fiecărui pacient, nu toată lumea răspundând la fel la tratamentul injectabil. Ghidul OMS recomandă utilizarea acestor terapii pe termen lung pentru adulții cu obezitate, cu excepția femeilor însărcinate, subliniind că medicația trebuie combinată cu o dietă adecvată, activitate fizică și sprijin profesional.

În ceea ce privește intervențiile chirurgicale, Dr. Hutopilă a afirmat că chirurgia bariatrică rămâne una dintre cele mai eficiente opțiuni pentru scăderea ponderală pe termen lung, menținerea greutății și remisia bolilor asociate. Conform ghidului comun ASMBS–IFSO, eficiența chirurgiei metabolice și bariatrice este susținută pe termen lung, alegerea intervenției depinzând de evaluarea stării de sănătate și a raportului beneficii-riscuri.

Evaluările interdisciplinare pot revela afecțiuni necunoscute de pacient. Dr. Hutopilă a exemplificat situații în care investigațiile cardiologice au descoperit artere îngustate la pacienții care au venit pentru slăbit, făcând necesară o stentare preventivă înainte de a aborda scăderea în greutate, evitând astfel un posibil infarct miocardic. Obezitatea crește riscul de diabet de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare și apnee în somn, factori care trebuie evaluați medical pentru fiecare individ.

Din perspectiva pacientului, beneficiile tratamentului se traduc prin mai multă mobilitate, recuperarea autonomiei și posibilitatea de a participa la activitățile familiale. Dr. Hutopilă a subliniat că procesul de slăbire eficient necesită ghidaj profesional privind alimentația, suplimentele și activitatea fizică, insistând pe o relație bidirecțională între medic și pacient. În acest proces, cântarul reprezintă doar unul dintre repere, fiind mai importantă îmbunătățirea confortului și a calității vieții.

Medicul a discutat, de asemenea, despre impactul scăderii în greutate, inclusiv post-operator, asupra sănătății reproductive. Acesta a menționat că îmbunătățirea dinamicii de cupl și confortul fizic obținut după slăbit pot facilita obținerea unei sarcini dorite.

Dr. Hutopilă avertizează asupra „riscului neslăbitului”, precizând că ignorarea obezității poate duce la complicații grave, de la dezechilibre hormonale și infertilitate, până la apnee în somn și deces. Decizia terapeutică trebuie să pună în balanță riscurile intervenției sau ale medicației față de riscurile bolii netratate. Totodată, a subliniat că tratamentul nu poate fi gestionat doar prin inteligență artificială, deoarece pacienții sunt ființe cu emoții și sensibilități, nu simple tabele de date, având nevoie de sprijinul unui specialist care a gestionat cazuri similare.

În concluzie, medicul recomandă pacienților să identifice tratamentul potrivit pentru stadiul lor de evoluție, avertizând că obezitatea este o boală progresivă (gradul 1, 2, 3). El a menționat că mulți pacienți refuză chirurgia din teama nejustificată, încercând soluții care nu sunt adaptate stării lor clinice.

Evenimentul este structurat pe două paneluri. Primul, intitulat „Riscurile pentru sănătate asociate obezității și cui i se potrivesc injecțiile de slăbit”, va aborda efectele excesului de greutate din perspectiva mai multor specialități medicale. Discuțiile vor viza legătura dintre obezitate și diabetul de tip 2, rezistența la insulină și alte complicații metabolice, precum și impactul asupra tensiunii arteriale, colesterolului și riscului de boli cardiovasculare. De asemenea, vor fi analizate efectele asupra sănătății reproductive, incluzând ciclului menstrual, ovulației și fertilității la femei, precum și impactul asupra hormonilor și funcției sexuale la bărbați. Specialiștii vor clarifica indicațiile, riscurile și beneficiile tratamentelor injectabile și ale chirurgiei bariatrice, precizând criteriile de calificare și necesitatea supravegherii medicale.

În cadrul primului panel vor interveni Dr. Ionuț Hutopilă, medic primar chirurgie generală și chirurg de excelență în chirurgie bariatrică și metabolică, Dr. Cristina Blaga, medic specialist endocrinologie la Ponderas Academic Hospital, și Dr. Lara Andronescu, medic specialist obstetrică-ginecologie la Ponderas Academic Hospital.

Al doilea panel, „Stil de viață, cercul oboselii și sprijin nutrițional: somn, stres, alimentație și rolul suplimentelor”, se va concentra pe influența obiceiurilor zilnice și a stării psihice asupra greutății. Vor fi discutate mecanismele prin care somnul insuficient și stresul modifică hormonii foamei și saturației, ducând spre consumul de alimente ultraprocesate. Totodată, specialiștii vor aborda combaterea sedentarismului de birou, protejarea masei musculare în timpul slăbirii și utilitatea suplimentelor pentru corectarea „foamei ascunse” (deficiențele de vitamina D, fier, B12 și magneziu), în special în contextul tratamentelor medicamentoase sau postoperator.