Dezinformarea despre vaccinuri se propagă prin diaspora; experți recomandă implicarea țărilor de origine

Heidi Larson, profesoară la London School of Hygiene & Tropical Medicine și fondatoare a Vaccine Confidence Project, a prezentat în cadrul unui seminar cu presa europeană de la Amsterdam evoluția încrederii în vaccinare și mecanismele de propagare a dezinformării prin comunitățile sociale și lingvistice. Cercetătoarea a evidențiat faptul că informațiile false circulă între persoane aflate în țări diferite care consumă aceleași surse de informații și mențin o comunicare permanentă.

Acest fenomen este relevant pentru comunitățile din diaspora, unde legăturile strânse cu familiile și prietenii din țara de origine facilitează transmiterea mesajelor. Răspunzând unei întrebări Mediafax privind responsabilitatea României, Heidi Larson a explicat că dezinformarea poate porni atât din țara de origine spre diaspora, cât și invers. Ea a exemplificat cu situația unei persoane din Statele Unite care transmite informații rudelor din țara natală, mesaje care pot dobândi credibilitate suplimentară datorită relației personale de încredere.

Experta a subliniat că autoritățile din țările de origine nu trebuie să lase responsabilitatea informării exclusiv instituțiilor din statele gazdă, ci ar trebui să se implice activ în comunicarea prin aceste rețele. Larson a recomandat monitorizarea continuă a discuțiilor de pe rețelele sociale, inclusiv în limbile vorbite de diaspora, pentru a identifica rapid informațiile false, deoarece acestea pot deveni virale înainte ca autoritățile să poată reacționa.

În prezentarea sa, Larson a citat exemple din Europa, precum comunitățile somaleze din Suedia, Regatul Unit și Statele Unite, unde s-au răspândit temeri false privind o legătură între vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) și autism. Similar, în cazul comunităților poloneze din străinătate, controversele privind vaccinarea au circulat între țara de origine și diaspora, influențând chiar și persoanele care anterior acceptau recomandările medicale.

Separat, Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie la Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), a analizat persistența mitului legăturii dintre vaccinuri și autism, apărut în 1998 dintr-un articol științific retras ulterior pentru probleme metodologice grave. Păcurariu a descris acest mit ca fiind un „zombi care nu moare”, precizând că, după ce legătura cu vaccinul ROR a fost infirmată, dezinformarea s-a reinventat, vizând ulterior tiomersalul sau adjuvanții pe bază de aluminiu, deși vaccinul ROR nu conține aceștia fiind unul cu virusuri vii atenuate.

Contextul este critic pentru România, unde acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a scăzut semnificativ. Conform datelor OMS din iunie 2026, acoperirea cu prima doză ROR a coborât de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar cea cu a doua doză de la 81% la 62%, sub pragul de 95% recomandat pentru prevenirea focarelor. În 2024, țara a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă, cel mai mare număr din 1993.

Deși dezinformarea contribuie, OMS și autoritățile române au identificat și alți factori pentru scăderea vaccinării, precum dificultățile de acces la serviciile medicale și lipsa informațiilor clare. Totuși, in iunie 2026, OMS a raportat creșteri de până cu 25% ale acoperirii vaccinale în anumite județe române în primul trimestru al anului, ca rezultat al unor intervenții adaptate comunităților.