Efectele dezinformării asupra sănătății publice: Rujaola reapare în Europa, iar România are cea mai joasa rata de vaccinare ROR din UE

Contextul este critic pentru România, unde acoperirea vaccinală împotriva rujeolei a scăzut semnificativ. Conform datelor OMS din iunie 2026, acoperirea cu prima doză ROR a coborât de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar cea cu a doua doză de la 81% la 62%, sub pragul de 95% recomandat pentru prevenirea focarelor. În 2024, țara a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă, cel mai mare număr din 1993. Cercetătoarea Ligia Pricopi a descris pandemia de dezinformare drept un fenomen global, chiar mai periculos decât virusul însuși, pe care Organizația Mondială a Sănătății l-a numit „infodemie”. Această pandemie a erodat dramaticește încrederea în autorități și medici, declanșând o reacție violentă de respingere a vaccinurilor, ceea ce a dus la reapariția bolilor aproape eradicate. Bill Gates a relatat într-un interviu pentru Politico, la finalul anului 2025, o experiență personală în care o femeie i-a spus pe stradă: „Mă urmărești!”, reflectând nivel ridicat de suspiciune generat de dezinformare. Diana Șoșoacă a transmis în 2021 afirmații conform cărora există cercetători care afirmă că vaccinurile ar determina sterilitatea pe trei generații, o narrativă care a preocupat unii părinți în privința生育ii copiilor lor. În 2021, Arhimandritul Zenovie Grigore, starețul Mănăstirii Nechit din județul Neamț, a făcut declarații conform cărora, după vaccinare, pielea oamenilor s-ar umple temporar de solzi ca la pești. Fluxul paralel de informații false a fost amplificate de bâlbele autorităților, comunicarea fragmentată și ambiguă a fazelor pandemiei, lipsa de coerență a măsurilor și suspiciunile de corupție. Acestea au anulat canalele oficiale de comunicare, transformând malaxorul dezinformării într-o sursă continuă de conspirații și fake news-uri. Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a explicat că, pentru o boală nouă cu evoluție necunoscută, au existat mesaje fragmentate și contradictorii, deoarece informațiile nu erau încă validate științific. Sociologul Ștefan Cojocaru a observat că, atunci când devin suspicioși, oamenii caută explicații simpliste pe rețelele sociale, evitând gândirea complexă, trăind într-o „lume a fricilor”. Psihologul Cristian Grigore a remarcat că manipularea provine de la persoane care caută dominație și creează certitudini false, exploatând rezerva științei, ceea ce generează anxietate și atacuri de panică în populație. O avalanșă de conspirații și date false s-a dezvoltat în România, țară care, în urma unui studiu al cercetătorilor din 17 state europene, se situa printre națiunile cu un indice al teoriilor conspirației peste media europeană. Doar la trei luni de la debutul pandemiei, Comisia Europeană identificase peste 100 de narațiuni false legate de coronavirus. Comedianul Bogdan Mălăele a criticat algoritmii platformelor precum TikTok, care amplifică teoriile conspirației și conținuturile fear-based, observând că frica vinde mult mai bine decât comedia. România se afla la finalul lui 2021 printre țările cu cele mai mici rate de vaccinare din UE, cu o treime dintre români imunizați, comparativ cu 70% în Europa. Această situație a coincis cu cifre record de îmbolnăviri și decese, alimentată de scepticismul creat de restricții și campaniile de dezinformare. Neîncrederea în instituții a fost descrisă de sociologul Ștefan Cojocaru ca o formă de manifestare a lipsei de încredere, subliniind că aceasta nu poate fi impusă, ci doar câștigată. Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță a sugerat că medicilor trebuie să explice clar ce nu se știe încă și ce este nesusținut cu dovezi științifice, întrucât oamenii trebuie să înțeleagă că medicina nu are întotdeauna răspunsuri absolute. Dezinformările recente au dus la cele mai multe îmbolnăviri și decese de rujeolă din Europa, în condițiile în care vaccinarea ROR a scăzut dramatic. Doar 40% dintre părinți își vaccinează copilul cu prima doză și doar 20% mai revin pentru rapel, mult sub recomandarea OMS de 95%. Pediatrul Cătălina Ionescu a ilustrat pericolul non-vaccinării prin cazul unei fetițe de 10 ani nevaccinate care a dezvoltat o formă severă neurologică de tetanos, o afecțiune cu o mortalitate de 20-30% și care se putea preveni prin vaccinare. Valeriu Gheorghiță a avertizat că dezinformarea evoluează către radicalizare, iar prețul acestei situații va fi plătit în primul rând de extremele de vârstă (sugari, vârstnici), copiii mici, bolnavii cronici, cei cu probleme de imunitate și cei fără acces la servicii de sănătate. Pentru a re-câștiga încrederea în știință, psihologul Cristian Grigore consideră că cheia este educația timpurie a copiilor și dezvoltarea gândirii critice. Pediatrul Cătălina Ionescu a subliniat importanța oferirii de informații clarificate: pacienții nu au nevoie doar de recomandarea de vaccinare, ci și de explicații detaliate privind motivele („DE CE”). Prof. Univ. Dr. Valeriu Gheorghiță s-a opus cenzurii, susținând că aceasta alimentează teoria persecuției și sugerează că ceva este ascuns. El promovează un dialog constructiv, dar lasă utilizatorului responsabilitatea de a-și alege persoana în care are încredere. Comedianul Bogdan Mălăele a afirmat că recâștigarea centrului în discuțiile despre sănătate este posibilă, dar necesită mai multă transparență și lideri credibili, capabili să redea încrederea publicului.

Deși dezinformarea contribuie, OMS și autoritățile române au identificat și alți factori pentru scăderea vaccinării, precum dificultățile de acces la serviciile medicale și lipsa informațiilor clare. Totuși, în iunie 2026, OMS a raportat creșteri de până cu 25% ale acoperirii vaccinale în anumite județe române în primul trimestru al anului, ca rezultat al unor intervenții adaptate comunităților.