Efectele trecerii la ora de iarnă asupra organismului
Detalii despre impactul trecerii la ora de iarnă și adaptarea organismului
Recomandările unui neurocercetător pentru reglarea ceasului biologic la schimbarea orei
Trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie.
Pentru a ajuta ceasul biologic, Dr. Teresa Cramer, neurocercetător la Institutul Picower al MIT și director științific la FoodFor, recomandă expunerea la lumina zilei cât mai devreme posibil după trezire. O plimbare sau o cafea pe balcon sunt suficiente pentru a semnala începutul zilei, fiind esențial ca ziua să fie cât mai luminoasă, iar noaptea cât mai întunecată. De asemenea, specialiștii sugerează menținerea unei ore fixe de trezire pentru a stabiliza ritmul, subliniind că cronotipul este individual și nu este necesară trezirea forțată mai devreme. Reducerea luminii și a stimulilor seara este totodată esențială; în acest sens, cititul unei cărți este preferabil utilizării smartphone-urilor, ale căror ecrane și flux de informații constant pot menține creierul în stare de veghe. Activitatea fizică regulată, în special în aer liber unde se combină mișcarea cu lumina naturală, poate susține ritmurile circadiene. Regularitatea meselor reprezintă un alt semnal important pentru ceasul intern al organelor, precum ficatul.
Dr. Teresa Cramer precizează că organismul nu deține un singur ceas biologic, ci o întreagă rețea de astfel de ceasuri. Centrul principal de reglare a ritmului este nucleul suprachiasmatic (SCN) din hipotalamus, o structură formată din aproximativ 20.000 de celule nervoase pe fiecare parte, care coordonează funcțiile fiziologice pe parcursul a aproximativ 24 de ore. De ritmurile circadiene și reglarea somnului depind variații zilnice ale temperaturii corpului, hormonilor, metabolismului, atenției, precum și capacitatea de a învăța, de a memora și de a gestiona emoțiile. Sincronizarea SCN se realizează în principal prin lumină, informația fiind transmisă de celulele retiniene care conțin pigmentul melanopsină. Pe lângă ceasul central, organe precum ficatul, intestinul și musculatura au propriile sisteme moleculare de măsurare a timpului. Spre deosebire de ceasul central, aceste ceasuri periferice reacționează în plus la alimentație, mișcare și semnale hormonale.
Divergența între orele biologice și cele sociale poate duce la „jetlag social”, fenomen care apare atunci când programul de somn din weekend diferă semnificativ de cel din timpul săptămânii.
Schimbarea orei poate afecta ritmul de somn, nivelul de energie și starea de spirit, necesitând o perioadă de adaptare a organismului.
În noaptea de sâmbătă spre duminică se efectuează trecerea la ora de iarnă prin darea ceasurilor înapoi, ceea ce oferă teoretic o oră suplimentară de somn. Totuși, medicii avertizează că organismul nu se adaptează instantaneu la această modificare, ritmul de somn putând fi afectat.
Impactul schimbării orei se poate manifesta prin oboseală, lipsă de energie și dificultăți de concentrare. În timp ce unii oameni se adaptează rapid, alții pot experimenta dificultăți de adormire, treziri cu senzația de oboseală sau o scădere a energiei pe parcursul zilei în primele zile după modificare.
Pe lângă somn, starea de spirit poate fi influențată de faptul că, odată cu ora de iarnă, durata luminii naturale scade și se întunecă mai devreme. Medicii precizează că procesul de adaptare la noul program poate dura chiar și până la două săptămâni.
Pentru a minimiza aceste efecte, specialiștii recomandă menținerea unui program regulat de culcare și trezire, expunerea la lumină naturală și evitarea schimbărilor bruște de program în încercarea de a recupera oboseala.
Surse
- observatornews.ro: Când trecem la ora de iarnă. Schimbarea ne poate da organismul peste cap, chiar dacă dormim o oră în plus
- Digi24: Se apropie schimbarea orei: Cum ne reglăm ceasul biologic. Neurocercetător: „O cafea pe balcon, dimineața, sau o plimbare ajută”
- observatornews.ro: Cum se dau ceasurile în noaptea de sâmbătă spre duminică. Adaptarea durează două săptămâni
- Categorii:
- Entități: