Efectele unei singure ședințe de saună asupra sistemului imunitar
Detalii despre protocolul ședinței de saună și distribuția participanților
Participanții au petrecut 30 de minute într-o saună finlandeză, la o temperatură de 73 de grade Celsius, incluzând o scurtă pauză pentru un duș rece la jumătatea ședinței. Studiul oferă o posibilă explicație pentru beneficiile identificate anterior în cercetări observaționale, care au legat frecventarea saunei de rezultate favorabile pentru sănătatea cardiovasculară și mortalitate. Deși este bine tolerată de adulții sănătoși, expunerea la temperaturi ridicate poate provoca deshidratare, scăderea tensiunii arteriale sau amețeli. Specialiștii recomandă ca persoanele cu tensiune arterială necontrolată sau afecțiuni cardiovasculare instabile să consulte un medic înainte de a utiliza sauna. Este esențială hidratarea, iar expunerea trebuie întreruptă în caz de slăbiciune sau stare de rău. Cercetătorii au precizat că durata de 30 de minute a reprezentat protocolul experimental, nefiind o recomandare generală.
În timp ce numărul neutrofilelor și limfocitelor a revenit la valorile inițiale în 30 de minute, alte categorii de globule albe, precum monocitele, eozinofilele și bazofilele, au rămas crescute pentru o perioadă mai lungă.
Cercetătorii au monitorizat temperatura corporale, care a crescut în medie de la 36,4 la 38,4 grade Celsius. Temperatura corporală a crescut în medie de la 36,4 la 38,4 grade Celsius. Pentru a analiza influența temperaturii asupra imunității, au fost studiate 37 de citokine. Analizele au relevat că doar două dintre cele 37 de citokine studiate și-au modificat semnificativ concentrațiile după ședință. Totuși, au fost identificate 18 asocieri statistice între variațiile temperaturii corporale și nivelurile anumitor citokine. Diferența dintre răspunsul globulelor albe și cel al citokinelor sugerează că mobilizarea celulelor imunitare și modificarea semnalelor chimice ar putea fi influențate de mecanisme fiziologice distincte.
Un studiu recent realizat în Finlanda reveală modul în care expunerea la căldură și răcirea ulterioară influențează circulația globulelor albe.
O singură ședință de saună poate mobiliza temporar celulele imunitare care, în mod normal, rămân în țesuturi, permițându-le să circule mai amplu prin organism. Conform unui studiu realizat în Finlanda și publicat în revista științifică Temperature, această mișcare sporită a globulelor albe ar putea ajuta sistemul imunitar să monitorizeze mai eficient prezența agenților patogeni, precum bacteriile și virusurile.
Cercetătorii au observat o creștere a tuturor tipurilor de leucocite circulante studiate, inclusiv a neutrofilelor, care răspund rapid la infecții, și a limfocitelor, responsabile pentru recunoașterea amenințărilor specifice și producerea de anticorpi. Totuși, acest efect a fost temporar, numărul celulelor revenind la nivelurile inițiale în termen de 30 de minute după încheierea ședinței. Ilkka Heinonen, cercetător la Universitatea din Turku, a explicat că această eliberare periodică a celulelor albe în fluxul sanguin este benefică, deoarece sporesce capacitatea acestora de a „patrula” organismul, proces cunoscut sub numele de supraveghere imunitară.
Studiul a evidențiat faptul că sauna produce o reacție comparabilă pe termen scurt cu cea declanșată de exercițiile fizice, deși cele două activități nu oferă neapărat beneficii imune identice. În ceea ce privește citochinele — proteinele care reglează inflamația și coordonează răspunsul imunitar — şedinţa de saună a produs o schimbare nesemnificativă a nivelurilor medii din sânge. Profesorul Jari Laukkanen, care a condus studiul la Universitatea din Estul Finlandei, a precizat că nivelurile unor citochine s-au modificat în funcție de creșterea temperaturii corporale, spre deosebire de numărul globulelor albe, care nu a prezentat o astfel de corelație.
La cercetare au participat 51 de adulți cu o vârstă medie de 50 de ani. Deoarece rutina a inclus și un duș scurt cu apă rece, rezultatele reflectă efectele combinate ale saunei și răcirii corpului, nu doar ale căldurii izolate. Cercetătorii au avertizat însă că aceste constatări nu demonstrează dacă utilizarea saunei reduce riscul de îmbolnăvire sau produce îmbunătățiri pe termen lung ale funcției imunitare, studiul concentrându-se exclusiv pe efectele imediate.