CallDoc

Efectul probioticelor asupra declinului cognitiv și biomarkerilor bolii Alzheimer

CallDoc
Efectul probioticelor asupra declinului cognitiv și biomarkerilor bolii Alzheimer

Un studiu pe adulți vârstnici din Coreea de Sud sugerează că un supliment probiotic poate îmbunătăți anumite funcții cognitive și reduce nivelul unui biomarker asociat bolii Alzheimer.

Un studiu recent sugerează că anumite probiotice ar putea contribui la protejarea funcțiilor cognitive în stadiile incipiente ale declinului cognitiv. Participanții care au luat zilnic un supliment cu mai multe tulpini bacteriene au obținut rezultate mai bune la unele evaluări cognitive decât cei care au primit un placebo. În plus, cercetătorii au observat o reducere semnificativă a nivelului din sânge al unui biomarker asociat bolii Alzheimer, conform unui raport publicat de Journal of Alzheimer’s Disease și citat de Science Alert. Studiul a fost desfășurat timp de 24 de săptămâni pe adulți vârstnici cu semne timpurii de afectare cognitivă, oferind noi indicii despre legătura dintre microbiomul intestinal și sănătatea creierului.

Cercetătorii avertizează însă că rezultatele nu demonstrează că probioticele pot preveni demența sau pot elimina modificările patologice din creier. Totuși, acestea susțin ipoteza că microbiomul intestinal ar putea influența procesele implicate în neurodegenerare și ar putea deveni o țintă pentru viitoare intervenții terapeutice.

Cercetarea a inclus 87 de participanți din Coreea de Sud, recrutați din cadrul unui studiu mai amplu, de lungă durată, privind declinul cognitiv, toți prezentând semne timpurii de afectare cognitivă. Din cei 100 de participanți repartizați inițial aleatoriu, 40 au încheiat cele 24 de săptămâni de intervenție cu probiotice, iar alți 47 au finalizat tratamentul cu placebo. Studiul a fost de tip dublu-orb, astfel încât nici participanții, nici cercetătorii nu au cunoscut repartizarea suplimentelor. Suplimentul testat, identificat ca KL-P301, a conținut trei tulpini bacteriene: subspecii din Bifidobacterium animalis, Limosilactobacillus fermentum și Levilactobacillus brevis, fiind administrat sub formă de pulbere, pură sau dizolvată în apă.

La finalul studiului, grupul care a primit probiotice a înregistrat o reducere semnificativă a nivelului plasmatic de pTau181, un biomarker din sânge asociat modificărilor patologice întâlnite în boala Alzheimer. Proteina tau este esențială pentru funcționarea neuronilor, însă în bolile neurodegenerative aceasta poate suferi modificări anormale și se poate agrega, perturbând celulele nervoase. Nivelurile crescute de pTau181 în sânge pot reflecta procese asociate bolii Alzheimer, chiar și în stadii anterioare manifestărilor clinice evidente. Totuși, scăderea acestui biomarker din sânge nu demonstrează reducerea acumulărilor de proteină tau din creier, fiind necesare investigații suplimentare pentru a stabili dacă suplimentul influențează direct aceste modificări.

Pe lângă modificarea biomarkerului, cercetătorii au observat îmbunătățiri la anumite evaluări ale funcției cognitive. După 24 de săptămâni, participanții din grupul de probiotice au obținut scoruri semnificativ mai bune la unele componente ale evaluării clinice a demenței, precum și la sarcini ce testau organizarea spațială, interpretarea informațiilor vizuale și capacitatea de a desena forme complexe. Aceste funcții sunt cruciale pentru orientarea în spațiu, recunoașterea relațiilor dintre obiecte și prelucrarea informațiilor vizuale.

Interesul pentru probiotice provine din dovezile privind legătura dintre microbiomul intestinal și sistemul nervos, bacteriile intestinale interacționând cu sistemul imunitar și influențând procesele inflamatorii, ceea ce poate avea efecte indirecte asupra creierului. În cadrul studiului, majoritatea modificărilor markerilor inflamatori au fost modeste, însă citocina IL-1β, implicată în răspunsul inflamator, a scăzut într-o măsură mai mare în grupul care a primit probiotice față de cel placebo. Această diferență ar putea indica un efect antiinflamator selectiv al combinației de probiotice, însă sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma mecanismul și relevanța acestuia pentru sănătatea creierului. O posibilă explicație rezidă în faptul că dezechilibrele microbiomului intestinal pot influența răspunsurile imune și inflamația sistemică, procese care ar putea contribui la neuroinflamație sau la afectarea barierei hematoencefalice.

Surse

Categorii: