Experta EMA explică persistența mitului despre legătura dintre vaccinuri și autism

Alexandra Păcurariu, specialistă în farmacoepidemiologie în cadrul Agenției Europene a Medicamentului (EMA), a descris teoria conform căreia vaccinurile ar provoca autism ca fiind „un zombi care nu moare”, explicând modul în care acest mit se reinventează de aproape 30 de ani. Experta a precizat că persistența dezinformării nu se datorează confirmărilor științifice, ci modificării succesive a argumentelor folosite pentru a susține această teorie falsă.

Originea controversei a fost identificată într-un articol publicat în 1998 în revista The Lancet, coordonat de medicul britanic Andrew Wakefield, care sugera o legătură între vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) și autism. Studiul, care a inclus doar 12 copii, nu a putut demonstra o relație de cauzalitate, iar articolul a fost retras integral în 2010 după ce investigațiile au scos la iveală probleme grave privind datele și metodologia utilizată.

Alexandra Păcurariu a detaliat modul în care susținătorii teoriei au mutat focusul suspiciunilor după ce legătura cu vaccinul ROR a fost infirmată. Mai întâi, s-a concentrat atenția pe tiomersal (un compus organic al mercurului), iar ulterior pe adjuvanții pe bază de aluminiu. Experta a subliniat însă că niciuna dintre aceste substanțe nu face parte din ingredientele vaccinului ROR, punctul de plecare al controversei.

Pentru a combate aceste mituri, experta EMA a prezentat un studiu danez realizat pe 1,2 milioane de copii, bazat pe registre medicale naționale. Cercetarea a evaluat expunerea cumulată la aluminiul din vaccinurile administrate în primii doi ani de viață și a urmărit 50 de afecțiuni cronice, inclusiv autismul, ADHD, astmul și boli autoimune, fără a identifica dovezi care să indice o creștere a riscului acestor afecțiuni.

În decembrie 2025, Comitetul Consultativ Global pentru Siguranța Vaccinurilor din cadrul OMS a reafirmat că dovezile științifice nu susțin existența unei relații cauzale între vaccinare și tulburările din spectrul autist. Evaluarea, care a cuprins cercetări publicate între 2010 și august 2025, a concluzionat că vaccinurile administrate copiilor și în timpul sarcinii nu cauzează autism, confirmând astfel evaluările anterioare din 2002, 2004 și 2012.

În ceea ce privește interpretarea datelor, Alexandra Păcurariu a avertizat împotriva erorii de a presupune că un eveniment apărut după vaccinare este automat cauzat de acesta. Ea a menționat și fenomenul „healthy vaccinee bias”, prin care părinții care își vaccinează copiii tind să consulte mai des medicii, ceea ce poate duce la o rată mai mare de diagnosticare a anumitor afecțiuni în acest grup, nu din cauza vaccinării, ci datorită monitorizării medicale mai frecvente.

Contextul este critic pentru România, unde acoperirea vaccinală ROR a scăzut semnificativ. Conform datelor OMS din iunie 2026, prima doză a scăzut de la 90% în 2018 la 78% în 2024, iar a doua doză de la 81% la 62%, cifre aflate sub pragul de 95% necesar prevenirii focarelor. În 2024, România a raportat peste 25.000 de cazuri de rujeolă, cel mai mare număr din țară după 1993.

Heidi Larson, fondatoare a Vaccine Confidence Project, a avertizat că dezinformarea despre vaccinuri se poate răspândi rapid între comunitățile de migranți și țările lor de origine, menționând exemple din comunitățile somaleze din Suedia, Regatul Unit și SUA. Ea a subliniat că atât țările gazdă, cât și cele de origine trebuie să colaboreze pentru a transmite informații medicale corecte, deoarece mesajele false circulă bidirecțional prin rețelele sociale și relațiile familiale.