Factorii care degradează calitatea somnului europenilor: avertismentele cercetătorilor

Schimbările climatice, tehnologia digitală și cultura muncii non-stop afectează progresiv calitatea somnului europenilor, reprezentând o problemă care depășește obiceiurile individuale, avertizează cercetătorii într-un studiu publicat în revista Journal of Sleep Research. Aceștia solicită guvernelor europene implementarea de măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor sociale și economice care influențează odihna.

Fran Pilkington-Cheney, lector în psihologie și somn la Universitatea Nottingham Trent (NTU) și coautoare principală a studiului, a declarat că Europa se confruntă cu o combinație de factori care afectează sănătatea somnului. Aceasta a subliniat faptul că, deși importanța somnului este recunoscută, puțini înțeleg modul în care interacționează variabile precum schimbările climatice, tehnologia, munca în schimburi, mediul urban și dezinformarea.

Încălzirea climatică este identificată ca una dintre principalele preocupări, Europa fiind continentul care se încălzește cel mai rapid. Nopțile mai calde îngreunează reglarea temperaturii corpului, ceea ce duce la adormire întârziată și treziri frecvente. Situația este agravată de poluare, zgomotul traficului, lumina artificială nocturnă, precum și de anxietatea legată de fenomenele meteorologice extreme.

Efectele acestor factori sunt distribuite inegal. Cele mai mari dificultăți în menținerea unor condiții de odihnă confortabile sunt resimțite de persoanele din locuințe supraaglomerate, slab izolate sau care nu își permit sisteme de răcire, precum și de refugiații și persoanele strămutate, din cauza zgomotului și lipsei intimității.

În ceea ce privește tehnologia, dispozitivele purtabile și aplicațiile de monitorizare pot ajuta la identificarea problemelor și pot facilita monitorizarea la distanță în zonele rurale. Totuși, cercetătorii avertizează că aceste instrumente nu sunt întotdeauna precise pentru diagnosticare și pot genera îngrijorare inutilă. Studiul menționează „ortosomnia” — preocuparea excesivă pentru valori perfecte ale somnului — și trendul „sleepmaxxing”, care poate induce rutine rigide și monitorizare excesivă.

De asemenea, este semnalată periculozitatea informațiilor medicale eronate propagate de influenceri și instrumentele de inteligență artificială, care pot masca dovezile științifice în favoarea recomandărilor comerciale.

Presiunea economică și modelele de lucru actuale contribuie semnificativ la degradarea somnului. Aproximativ 21% dintre angajații din Europa lucrează în schimburi, turele de noapte perturbând ciclul natural somn-veghe. În plus, munca la distanță și comunicarea profesională în afara programului estompează granița dintre viața personală și cea profesională. Autorii studiului recomandă protecție mai fermă a angajaților, programe de lucru previzibile și sisteme eficiente de gestionare a oboselii.

Fran Pilkington-Cheney a avertizat că, în absența unor măsuri coordonate în domenii precum politicile publice, sănătatea, educația, industria și protecția mediului, presiunile asupra sănătății somnului vor deveni tot mai acute în anii următori.