Fenomenul „ferritin face” pe rețelele sociale: de ce aspectul fizic nu poate înlocui analizele de sânge

Fenomenul cunoscut online sub denumirea de „ferritin face” („fața cu feritină scăzută”) a devenit viral pe TikTok și Instagram, unde videoclipurile în care utilizatorii asociază cearcănele, pielea palidă, buzele uscate și părul fragil cu deficitul de fier au strâns milioane de vizualizări. Medicii avertizează însă, potrivit BBC, că aspectul fizic nu poate confirma un diagnostic, fiind necesare analize de sânge. În videoclipurile respective, creatorii de conținut utilizează fotografii comparative pentru a susține că tenul palid sau cenușiu, cearcănele pronunțate, buzele crăpate, căderea părului și unghiile fragile sunt semne vizibile ale corectării deficitului de fier. Medicii atrag atenția că, deși aceste manifestări pot apărea în cazul deficitului de fier, ele pot avea și alte cauze. Medicul de familie Aziza Sesay, din regiunea West Midlands, a explicat pentru BBC News că „ferritin face” nu este un diagnostic medical. Aceasta a precizat că modificările aspectului fizic pot fi indicii ale unei probleme de sănătate, dar nu sunt suficiente pentru a stabili cauza.

Feritina este o proteină care stochează fierul în organism, iar valorile sale din sânge reflectă rezervele de fier, spre deosebire de hemoglobină, care este proteina din globulele roșii responsabilă cu transportul oxigenului către țesuturi. Deficitul de fier poate apărea înainte ca hemoglobina să scadă sub limitele normale, ceea ce înseamnă că o persoană poate prezenta simptome asociate rezervelor reduse de fier fără a fi încă anemică. Atunci când nivelul hemoglobinei scade, transportul de oxigen este afectat, putând conduce la anemie. Drew Provan, medic hematolog consultant, a explicat pentru BBC că în această situație rezervele de fier sunt epuizate, dar nivelul de hemoglobină este menținut. Hematologul Sue Pavord a menționat că deficitul de fier este frecvent întâlnit la femei și adesea nu este diagnosticat la timp. Conform ghidurilor Societății Britanice de Gastroenterologie, o valoare a feritinei sub 15 micrograme pe litru indică absența rezervelor de fier, iar o valoare sub 30 micrograme pe litru sugerează rezerve scăzute. Totuși, interpretarea trebuie făcută în context clinic, deoarece afecțiunile inflamatorii pot influența nivelul feritinei.

Lucy, o femeie de 32 de ani care a postat pe Instagram și TikTok despre căderea părului, afirmă că termenul „ferritin face” descrie schimbările pe care le-a observat. Aceasta a început să resimtă palpitații, oboseală și căderea părului în 2021. După ce inițial i s-a spus că analizele sunt normale și a primit un diagnostic de tulburare de anxietate generalizată, o analiză ulterioară a revelat un nivel al feritinei de doar 12 micrograme pe litru. Lucy a prezentat BBC fotografii care arată cum pielea ei avea un aspect cenușiu, iar părul era fragil și lipsit de strălucire, susținând că diferența de aspect și stare de bine după refacerea rezervelor de fier a fost foarte mare. Deși experiența sa personală a contribuit la popularizarea subiectului, medicii subliniază că evoluția unui caz individual nu poate fi utilizată pentru diagnosticarea altor persoane.

Videoclipurile despre „ferritin face” îi îndeamnă utilizatorii să identifice simultan mai multe semne, precum paloarea pielii, cearcănele, subțierea părului și fragilitatea unghiilor. Drew Provan consideră însă că este imposibil să se determine nivelul feritinei unei persoane doar prin analiza feței. Oboseala poate accentua cearcănele, iar anemia severă poate provoca paloarea pielii, însă aceste indicii sunt subiective și nu reprezintă metode de diagnostic. Modificările de nuanță sunt mai greu de observat la persoanele cu pielea mai închisă la culoare, motiv pentru care reliance-ul exclusiv pe semnele din videoclipurile virale poate duce la omiterea unei probleme reale.

Evaluarea medicală trebuie să înceapă cu analiza simptomelor și a probelor de sânge, nu cu aspectul fizic, pentru a confirma deficitul de fier și a identifica cauza, element esențial pentru alegerea tratamentului. Cauzele posibile includ pierderile de sânge la nivelul tubului digestiv, problemele de absorbție intestinală, aportul insuficient de fier din dietă și menstruațiile abundente. Tratamentul presupune adesea administrarea orală de fier, adaptată fiecărui pacient. Hematologul Sue Pavord a precizat că suplimentele sunt mai bine absorbite pe stomacul gol, iar ceaiul și cafeaua trebuie evitate în timpul administrării deoarece reduc absorbția. Fierul poate fi obținut din alimente precum carne, linte, fasole, cereale fortificate și legume cu frunze verzi. Administrarea suplimentelor fără un diagnostic confirmat implică riscuri și poate întârzia identificarea unor cauze care necesită investigații suplimentare.

Lucy crede că popularizarea subiectului a ajutat unele femei să fie mai atente la simptome și să solicite investigații medicale. Ea a menționat că a primit numeroase reacții de la femei care s-au regăsit în experiența ei, precizând însă că nu este medic și doar își împărtășește parcursul personal. Medicul Aziza Sesay consideră rețelele sociale o armă cu două tăișuri: dacă pe de o parte pot determina oamenii să caute ajutor medical, pe de altă parte, videoclipurile scurte pot stimula autodiagnosticarea și interpretarea eronată a simptomelor. Specialiștii recomandă ca semnele persistente, cum ar fi paloarea, căderea părului sau oboseala accentuată, să fie discutate cu un medic, în loc de a fi atribuite automat deficitului de feritină. Deși aspectul feței poate fi un indiciu, doar evaluarea medicală și analizele de sânge pot clarifica existența unui deficit de fier și cauza acestuia.