Fenomenul „foamei ascunse”: de ce alimentele își pierd valoarea nutritivă

Analize recente sugerează că fructele și legumele își pierd din valoarea nutritivă, în ciuda recomandărilor privind consumul acestora pentru o alimentație sănătoasă.

Un studiu din 2004, care a analizat 43 de culturi agricole folosind date USDA din anii 1950 și 1999, a revelat scăderi ale nivelurilor de calciu cu 16%, fier cu 15% și fosfor cu 9%, unele produse agricole având o valoare nutritivă cu până la 38% mai mică față de perioada anilor '50 și '60.

Conform BBC, adoptarea unor soiuri de plante cu randament ridicat, utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor sintetice pe bază de azot și a pesticidelor chimice — strategie cunoscută drept „revoluția verde” — a fost impulsionată de penuria de alimente din timpul războiului și de creșterea populației globale.

Un raport al organizației Deep Science Ventures din Londra indică faptul că, în timp ce producția de cereale per hectar a crescut cu 215% și suprafața cultivată cu 15%, valoarea nutritivă a elementelor precum fierul, calciul, zincul sau vitamina A nu a evoluat proporțional.

În ultimele două decenii, rapoarte izolate au indicat scăderi ale densității nutriționale a unor culturi specifice cu peste 40% de la Revoluția Verde până în prezent.

O astfel de scădere ar implica necesitatea consumului cu 67% mai multe calorii pentru a obține aceleași rezultate nutriționale, soluție considerată neviabilă din cauza riscului de a nu menține o greutate sănătoasă.

Acest context a generat fenomenul de „foame ascunsă”, în care consumul de calorii nu este însoțit de nutrienții necesari; un studiu din 2024 publicat în revista Foods estimează că peste două miliarde de oameni suferă de carențe nutriționale.

Printre cauzele principale se numără accentul industriei agricole pe volume în detrimentul calității și impactul schimbărilor climatice; un studiu din 2018 a demonstrat că nivelurile ridicate de dioxid de carbon reduc conținutul de proteine, fier și zinc în culturile de orez.

Alte factori care contribuie la declinul nutrițional sunt utilizarea insecticidelor, fungicidelor și erbicidelor, proliferarea alimentelor procesate și disponibilitatea redusă a solurilor bogate în nutrienți.

Deep Science Ventures avertizează asupra riscului de a atinge un punct critic în care diminuarea densității nutriționale, combinată cu eliminarea efectului de mascare al caloriilor în exces, ar afecta grav copiii, femeile de vârstă reproductivă, vârstnicii și populațiile dependente de cereale de bază.

Ca metodă de combatere a „foamei ascunse”, a fost propusă „biofortificarea”, un set de tehnici menite să introducă nutrienți direct în plante.

Biofortificarea include modificări genetice, dezvoltarea de îngrășăminte bogate în nutrienți sau selecția de noi varietăți. OMS raportează succesul orezului biofortificat cu fier în Filipine și India, precum și al cartofilor dulci biofortificați cu vitamina A în diverse țări africane.

Unele critici sugerează însă că biofortificarea poate afecta randamentul culturilor și favoriza uniformitatea genetică, crescând riscul de epidemii devastatoare în rândul plantelor.

Deși consumul de fructe și legume rămâne benefic pentru sănătate, din perspectivă nutrițională, acestea nu mai prezintă aceleași valori ca cele consumate în generațiile anterioare.