Horațiu Moldovan și-a dat demisia de la conducerea CNAS

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a afirmat că cele mai mari datorii acumulate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) sunt către spitalele publice, în special cele de urgență care gestionează cei mai complicați pacienți. Acesta a sugerat că prioritatea plăților a fost acordată altor entități, lăsând pentru spitalele publice doar sumele rămase. Alexandru Rogobete a declarat că cele mai mari datorii ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate sunt către spitalele publice, în special cele de urgență care au cei mai complicați și grei pacienți. Ministrul a menționat că acest lucru îl face să creadă că au fost plătite cu prioritate alte facturi din alte zone, iar restul sumelor au fost împărțite în zona spitalelor publice.

În ceea ce privește auditul anunțat la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Alexandru Rogobete a precizat că acesta va începe în curând și își exprimă speranța ca procedura să fie finalizată în decurs de o lună.

Potrivit datelor furnizate de ministrul Alexandru Rogobete, CNAS a acumulat datorii de 1,8 miliarde de lei în perioada cuprinsă între luna iunie și prezent.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că întregul sistem de sănătate are nevoie de aproximativ 11,5 miliarde de lei pentru plata facturilor restante, existând datorii către furnizori începând cu luna iulie. Acesta a atribuit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) responsabilitatea pentru criza din programele naționale de sănătate, în special cele de oncologie, diabet și boli cardiovasculare. Din suma totală de 11,5 miliarde de lei necesară pentru închiderea anului și plata restanțelor, Alexandru Rogobete a detaliat că Ministerul Sănătății are nevoie de 1,2 miliarde de lei, dintre care 800 de milioane sunt destinate medicinei de urgență, restul fiind necesar pentru CNAS. Ministrul Sănătății a confirmat inițierea unui audit la CNAS. În contextul auditului, Alexandru Rogobete a reiterat criticile la adresa fostului președinte al instituției, Horațiu Moldovan, care și-a dat demisia. Alexandru Rogobete a descris situația din programele naționale gestionate de CNAS ca fiind o „criză fără precedent”, afirmând că nu își amintește o asemenea situație în ultimii 10 ani și că aceasta a fost cauzată de incompetența lui Horațiu Moldovan.

În cazul în care rectificarea bugetară va întârzia, ministrul Sănătății va solicita fonduri din Fondul de Rezervă pentru unitățile de primiri urgențe (UPU). Alexandru Rogobete și-a exprimat speranța ca rectificarea bugetară să fie realizată săptămâna viitoare. Dacă procesul va dura mai mult de 1-2 săptămâni, va recurge la Fondul de Rezervă pentru alocarea imediată a resurselor către UPU. Ministrul a făcut un apel la calm, precizând că există o rezolvare pentru finanțarea unităților de primiri urgențe. Pentru a preveni blocajele, Alexandru Rogobete a solicitat tuturor unităților UPU să transmită necesarul urgent de materiale critice și medicamente. De asemenea, a discutat cu președintele Agenției Naționale a Medicamentului și cu directorul Unifarm pentru a asigura mobilizarea rapidă a resurselor în caz de urgență. Ministrul a menționat că măsurile de pregătire a resurselor sunt necesare pentru a evita situații critice similare cu accidentul de la Colectiv.

Alexandru Rogobete a acuzat premierul Ilie Bolojan că a redus bugetele în mod inadecvat. Ministrul Sănătății susține că prognoza bugetară pentru 2026 a fost corectă și a cerut ca premierul Ilie Bolojan să își asume responsabilitatea pentru deciziile luate la începutul anului. Alexandru Rogobete a reproșat premierului „incompetența macro-economică”, afirmând că acesta a tăiat bugetele „cu barda de sus până jos” în toate domeniile, fără a ține cont de specificul acestora. Ca probă a prognozei, ministrul a menționat o adresă din 2 februarie 2026, prin care estima un necesar de 32 de miliarde de lei pentru Sănătate. Totuși, în legea bugetului au fost aprobate 22,3 miliarde de lei, generând un deficit de aproape 5 miliarde de lei încă de la începutul anului.

Alexandru Rogobete a oferit clarificări suplimentare privind bugetul Spitalului Floreasca. Referitor la exemplul Spitalului Floreasca invocat de Ilie Bolojan, ministrul a subliniat că situația financiară a unității trebuie analizată incluzând rectificările bugetare efectuate pe parcursul anului. Alexandru Rogobete a declarat că premierul Bolojan „nu înțelege cifrele în general și nu are o viziune despre economie și macroeconomie”, sugerând că această abordare a afectat țara. Ministrul a precizat că alocarea pentru UPU Floreasca a fost de 5,1 milioane de lei, fiind suplimentată în septembrie cu încă 5 milioane de lei printr-o rectificare bugetară, astfel încât execuția bugetară a unității a ajuns la 10 milioane de lei în 2025.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va audita toate concursurile organizate de casele județene de asigurări de sănătate în ultimele luni, punând un accent special pe numărul de contracte semnate în ultimele patru luni în județul Bistrița-Năsăud. De asemenea, acesta vrea să determine modul în care CNAS a stabilit ordinea plăților către farmacii și spitale.

Conform cifrelor prezentate de ministru, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate îi lipsesc aproximativ 11 miliarde de lei. Bugetul aprobat al CNAS este de 82 de miliarde de lei, însă necesarul real este de 94 de miliarde de lei. O parte semnificativă a suplimentării necesare provine din concediile medicale neplătite, iar pentru servicii medicale, programe și medicamente ar fi nevoie de aproximativ 3,54 miliarde de lei.

Cu două luni înainte de finalul anului, execuția bugetară a atins 90%. Cele mai mari restanțe au fost identificate la spitalele generale, unde acestea sipesă 123 de milioane de lei, fiind afectate și medicina de familie și ambulatoriul de specialitate. Ministrul a avertizat că sistemul a intrat într-un „cerc vicios”, deoarece spitalele care nu sunt plătite de CNAS nu își pot achita furnizorii. Rogobete a promis că primii bani alocați Casei prin rectificare vor fi direcționați către plata datoriilor și restanțelor spitalelor.

Alexandru Rogobete a criticat gestiunea fostului președinte CNAS, afirmând că acesta a introdus norme prin care „numără seringile prin spitale”, neglijând aspectele esențiale. B Deși l-a felicitat pe Horațiu Moldovan că „a avut demnitatea” de a elibera funcția, ministrul i-a reproșat faptul că a aplicat o strategie bazată pe „tăiere și hiperbirocratizare”.

Pentru viitorul șef al CNAS, Alexandru Rogobete își exprimă speranța ca acesta să fie o persoană echilibrată, deschisă spre reforme de modernizare și dispusă la dialog.