Impactul consumului de cofeină din băuturile carbogazoase asupra creierului copiilor

Un studiu condus de cercetători de la King’s College London sugerează că un aport săptămânal de aproximativ 90 mg de cofeină poate fi asociat cu diferențe subtile în structura creierului și cu un risc sporit de dificultăți emoționale ulterioare în cazul copiilor. Specialiștii au precizat însă că rezultatele nu demonstrează o relație directă de cauzalitate.

Cercetarea s-a bazat pe analiza datelor a peste 9.600 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani, participanți la studiul american Adolescent Brain Cognitive Development (ABCD). Oamenii de știință au evaluat parametri precum consumul săptămânal de băuturi cu cofeină, durata somnului, imagini cerebrale și date privind sănătatea emoțională și comportamentală, colectate inclusiv la intervale de șase și 18 luni.

Rezultatele au indicat o asociere între un consum mai ridicat de cofeină și o suprafață corticală mai mică în anumite regiuni ale creierului implicate în procesele de memorie, învățare și rezolvare a problemelor. Diferențe subtile au fost observate chiar și la copiii care consumau aproximativ o băutură cu cofeină pe săptămână.

Studiul a evidențiat că copiii care consumau mai multă cofeină tindeau să doarmă mai puțin și prezentau mai frecvent dificultăți emoționale și comportamentale, inclusiv simptome asociate depresiei și anxietății. Cercetătorii consideră că reducerea duratei somnului ar putea fi unul dintre mecanismele care explică aceste asocieri, deoarece somnul insuficient poate afecta reglarea emoțională, performanțele școlare și concentrarea în perioada de dezvoltare. Cu toate acestea, experți independenți au menționat că diferențele structurale cerebrale observate au fost foarte mici, iar legătura cu sănătatea mintală ulterioară a fost slabă.

În ceea ce privește conținutul de cofeină, studiul menționează că o doză de Diet Coke poate conține aproximativ 46 mg, în timp ce o sticlă de Mountain Dew are în jur de 54 mg, comparativ cu aproximativ 63 mg într-un espresso. Autorii recunosc faptul că nu pot izola complet influența cofeinei de cea a zahărului, a alimentației sau a altor obiceiuri de viață, deoarece multe băuturi răcoritoare conțin cantități mari de zahăr.