Impactul global și național al accidentului vascular cerebral: statistici și măsuri de prevenție
Analiză asupra incidenței AVC la nivel mondial și european, date statistice privind cazurile din România și strategiile Ministerului Sănătății pentru tratament și reabilitare.
La 29 octombrie este marcată anual Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral, cu scopul de a crește conștientizarea privind gravitatea și ratele ridicate de incidență ale acestei afecțiuni la nivel global.
La nivel mondial, AVC este principala cauză de dizabilitate și a doua cauză de mortalitate, după boala cardiacă ischemică. Supraviețuitorii se pot confrunta cu disfuncții fizice, pierderi de memorie și dificultăți de vorbire sau orientare.
Accidentul vascular cerebral apare în urma întreruperii circulației sângelui oxigenat către creier prin artere, fie printr-un blocaj (accident ischemic), fie printr-o ruptură (accident hemoragic).
Prevenirea acestor incidente implică atenție sporită față de factorii de risc, precum dieta, fumatul, hipertensiunea și efortul fizic intens, acțiuni care pot reduce și incidența bolilor cardiovasculare, a diabetului sau a unor forme de cancer.
În România se estimează că anual se produc între 60.000 și 70.000 de AVC, dintre care aproximativ 55.000 sunt ischemice, circa 7.500 sunt hemoragice și aproximativ 1.500 reprezintă hemoragii subarahnoidiane.
Datele centralizate de InfoCons Protecția-Consumatorilor pentru perioada 2016-2024 indică 161.707 de cazuri noi de AVC raportate la nivel național, cu o medie anuală de aproximativ 17.967 de cazuri. Numărul anual a variat între 16.079 de cazuri în 2022 și un maxim de 19.767 în 2024.
Distribuția cazurilor raportate între 2016 și 2024 a fost neuniformă pe județe, județul Timiș înregistrând cel mai mare număr de cazuri (12.251, circa 7,6% din totalul național), urmat de București (7.217) și Prahova (7.191). Primele cinci unități administrative au cumulat aproximativ 23,4% din totalul cazurilor noi.
Pentru combaterea bolii, Ministerul Sănătății a introdus în 2023 un atestat de studii complementare pentru pregătirea medicilor în proceduri neurointervenționale, precum trombectomia mecanică. Tot în 2023, România a semnat declarația Stroke Action Plan for Europe (SAP-E), angajându-se în implementarea politicilor de tratare a cazurilor în centre specializate ('stroke').
La 20 octombrie 2023, a fost anunțat programul AP-AVC-REAB, prin care se alocă finanțare directă pentru neuroreabilitarea timpurie a pacienților cu AVC acut în secțiile de neurologie, vizând aspectele cognitive, motorii, emoționale și de comunicare.
Date difuzate la 14 mai 2026 de Serviciul de Monitorizare a Accidentelor Vasculare Cerebrale (SST), din cadrul SAP-E, arată un progres în unele domenii critice în 49 de state, însă persistă lipsuri în accesul la îngrijire, informații de calitate și disparități geografice.
În Europa, AVC rămâne cea mai mare cauză de deces și dizabilitate, cu peste 1,1 milioane de cazuri anual, care cauzează aproximativ 460.000 de decese.
Aproape 10 milioane de persoane din Uniunea Europeană trăiesc pe termen lung cu urmările unui AVC. Costurile anuale pentru intervenție și îngrijire sunt estimate la 60 de miliarde de euro, cu o prognoză de creștere până la 86 de miliarde de euro până în 2040, în absența investițiilor rapide în prevenție, cercetare și reabilitare.