Impactul meselor târzii asupra sănătății ficatului

Un studiu realizat de o echipă de la Oregon Health & Science University (OHSU) și publicat în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology sugerează că mesele luate târziu în noapte, după cină sau după ora de culcare, sunt asociate cu un risc cu 20% până la 30% mai mare de ficat gras și ciroză. Studiul indică faptul că ora la care este luată ultima gustare este relevantă, sugerând că limitarea aportului caloric cu câteva ore înainte de culcare ar putea fi benefică. Rezultatele publicate în Clinical Gastroenterology and Hepatology arată rate de îmbolnăvire cu 20% până la 30% mai mari pentru cei care mănâncă după cină sau după ora de culcare față de cei care nu au acest obicei.

Cercetarea a inclus date privind alimentația și stilul de viață a aproape 200.000 de participanți din trei studii ample desfășurate în Statele Unite: Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study. Analiza a comparat obiceiurile alimentare cu raportările privind boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (ficat gras) și ciroza hepatică, identificând o legătură între intervalul dintre ultima masă și ora de culcare și sănătatea ficatului. Datele au fost extrase din Nurses’ Health Study, Nurses’ Health Study II și Health Professionals Follow-up Study. Participanții au fost evaluați în ceea ce privește boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice și ciroza hepatică. Dr. Robert Wilechansky, specializat în transplant hepatic la OHSU, a declarat că aceasta este una dintre primele analize pe termen lung care evidențiază explicit legătura cu boala ficatului gras.

Specialiștii explică faptul că alimentația în timpul nopții poate afecta modul în care organismul metabolizează alimentele și utilizează energia, deoarece ceasul biologic influențează sănătatea ficatului. Ficatul funcționează în strânsă legătură cu ritmul circadian, ceasul biologic care reglează alternanța somn-veghe și diverse procese metabolice. Cercetătorii au analizat și cazurile persoanelor care lucrează în ture de noapte, acestea prezentând rate mai ridicate de obezitate și boli cardiovasculare din cauza ritmului diferit de somn și activitate. Obiectivul lui dr. Robert Wilechansky a fost de a verifica dacă ajustarea orelor de masă poate proteja sănătatea fără a fi necesare schimbări majore în compoziția alimentară. Medicul a explicat interesul pentru acest aspect prin legătura strânsă a ficatului cu ritmurile circadiene ale organismului. Noaptea este perioada de pregătire pentru odihnă, în care procesele metabolice se modifică pentru a optimiza utilizarea energiei. Mesele luate în intervalul nocturn pot intra în conflict cu ritmul natural al organismului, ceea ce ar putea afecta metabolismul și, ulterior, sănătatea ficatului. Andrew McHill, profesor asociat la OHSU și specialist în fiziologia somnului și a ritmurilor circadiene, consideră că momentul desfășurării activităților biologice are consecințe importante. Conform lui Andrew McHill, alimentația pe timpul nopții, când ceasul biologic favorizează somnul, reduce capacitatea organismului de a metaboliza eficient alimentele, fapt ce poate conduce la obezitate, diabet și probleme hepatice. Experimente anterioare pe animale au indicat că ficatul devine vulnerabil atunci când programul meselor nu mai corespunde ritmului normal de somn și veghe, oferind o explicație pentru datele observate la oameni.

Dr. Robert Wilechansky, hepatolog la OHSU, precizează că ficatul gras nu evoluează automat spre ciroză, doar o mică parte dintre persoanele cu această afecțiune dezvoltând complicații grave. Cercetătorii au reiterat că ficatul gras nu duce automat la ciroză, doar o parte a pacienților ajung la forme severe. Dr. Robert Wilechansky a subliniat că, deși doar o mică parte dintre cei cu ficat gras dezvoltă complicații grave, limitarea caloriilor înainte de culcare ar putea fi benefică. Estimarile citate în cadrul studiului indică faptul că ficatul gras afectează până la 30% din populația Statelor Unite, fiind o problemă majoră de sănătate publică.

Autorii studiului subliniază că acesta a fost unul observațional și a identificat o asociere, nu a demonstrat că mesele târzii provoacă direct bolile hepatice. De asemenea, nu a fost stabilită o oră universală pentru ultima masă. Deși există o asociere între mesele târzii și rata crescută a acestor boli, cercetarea nu demonstrează o relație de cauzalitate directă. Studiul a fost unul observațional, bazat pe declarațiile participanților, motiv pentru care nu stabilește o oră universală pentru ultima masă și nu demonstrează prevenirea bolilor prin simpla schimbare a programului. Autorii studiului au concluzionat că aceste rezultate se adaugă dovezilor care asociază obiceiurile alimentare târzii cu efecte metabolice nefavorabile și probleme hepatice.

Echipa de la OHSU pregătește un nou studiu pentru a analiza dacă mesele luate mai devreme pot produce îmbunătățiri măsurabile la persoanele care suferă deja de ficat gras. Scopul noii cercetări este de a stabili dacă modificarea orelor de masă poate deveni o măsură practică de susținere a sănătății ficatului, fără a schimba tipul de alimente consumate. Este necesară desfășurarea unor cercetări suplimentare pentru a confirma dacă mutarea cinei la o oră mai devreme reduce efectiv riscul de boală hepatică.