Impactul programului „Primul pas spre sănătate” asupra monitorizării prenatale în România

În contextul în care aproape una din trei nașteri în România are loc fără niciun control prenatal, 98% dintre femeile însărcinate din comunitățile vizate de programul „Primul pas spre sănătate” au beneficiat de cel puțin un control sau o investigație prenatală în comunitate. De asemenea, 64% dintre medicii implicați în program declară că au reușit să dezvolte serviciile de monitorizare prenatală.

A treia ediție a programului, desfășurată între aprilie 2025 și martie 2026, a vizat dotarea a 61 de cabinete de medicină de familie din 25 de județe, selecționate printr-un concurs național. Aceste cabinete au primit echipamente medicale moderne, precum ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre și dopplere fetale, deservind în total 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide. În total, prin cele patru ediții ale programului finanțat de Fundația OMV Petrom și implementat de Salvați Copiii România, au fost dotate 223 de cabinete cu 2.020 de echipamente.

Impactul dotărilor a fost semnificativ pentru accesibilitatea serviciilor: 96% dintre beneficiare au primit consultații direct în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% au declarat că serviciile au fost gratuite. Pentru 67% dintre respondente, disponibilitatea investigațiilor local a eliminat necesitatea deplasării către alte unități medicale. În plus, 92% dintre femei indică medicul de familie ca fiind principala sursă de informații privind sănătatea în timpul sarcinii și după naștere, în timp ce 96% afirmă că au primit consiliere specializată.

În ceea ce privește îngrijirea copiilor și a nou-născuților, 69% dintre medici au menționat dezvoltarea evaluărilor pediatrice, iar 64% colaborează cu pediatri sau neonatologi pentru monitorizarea copiilor prematuri. De asemenea, 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive, iar 44% estimează că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ.

Programul a evidențiat și vulnerabilități persistente, în special în cazul sarcinilor la minore, unde doar 3% dintre medici consideră că gravidele minore efectuează toate controalele recomandate. Principalele bariere identificate sunt nivelul scăzut de educație pentru sănătate (85%), condițiile socio-economice precare (74%), lipsa sprijinului familial (43%) și lipsa informării (33%).

Din perspectiva clinică, medicii respondenți au indicat ca cele mai frecvente probleme de sănătate la copiii între 0 și 1 an să fie infecțiile respiratorii (menționate de 100% dintre medici), urmate de afecțiunile digestive (61%) și problemele de alimentație și nutriție (57%).

Referitor la contextul general, datele Institutului Național de Statistică din 2025 indică o disparitate între mediul rural și cel urban în ceea ce privește rata mortalității infantile, aceasta fiind de 6,2 la mia de copii născuți vii în zonele rurale, față de 4,8‰ în mediul urban.