Impactul tipului de alcool consumat asupra riscului de deces prematur

Un studiu realizat pe peste 340.000 de persoane a evidențiat că tipul de alcool consumat poate influența riscul de deces prematur, existând diferențe semnificative de mortalitate, cauzată de cancer și boli cardiovasculare, între consumul de bere, vin și băuturi spirtoase. Cercetarea, publicată în revista științifică Nutrition Journal, a analizat relația dintre cantitatea și tipul de alcool consumat și riscul de mortalitate pe termen lung. Studiul s-a bazat pe datele a 340.924 de participanți din UK Biobank, o bază de date biomedicale din Marea Britanie. Vârsta medie a persoanelor analizate a fost de aproximativ 56 de ani, monitorizarea desfășurându-se pe o perioadă medie de 13,4 ani. În perioada de monitorizare au fost înregistrate 22.381 de decese. Oamenii de știință au urmărit mortalitatea generală, precum și decesele provocate de boli cardiovasculare, cancer și alte afecțiuni.

Rezultatele indică faptul că inclusiv un consum moderat de alcool este asociat cu un risc crescut de deces prin cancer. Comparativ cu persoanele care nu consumau alcool sau beau foarte rar, cele care consumau cantități mari de alcool au prezentat un risc mai ridicat de deces din toate cauzele analizate. Cercetătorii au observat totuși diferențe în funcție de tipul băuturii alcoolice.

Consumul ridicat de cidru și bere a fost asociat cu o mortalitate mai mare, atât global, cât și din cauze specifice, inclusiv boli cardiovasculare și cancer. Un rezultat relevant a fost asocierea unei creșteri a mortalității prin cancer chiar și cu un consum redus de cidru sau bere. În cazul băuturilor spirtoase, s-au identificat asocieri între consum și creșterea riscului de deces, inclusiv la niveluri reduse de consum. Analiza a scos în evidență o relație între creșterea cantității de alcool ingerate și mortalitatea generală, cea cardiovasculară și cea prin cancer, influențată în principal de consumul de băuturi spirtoase, bere și cidru.

Rezultatele au fost diferite în cazul vinului. În anumite analize, persoanele care consumau cantități mici de vin au prezentat o mortalitate mai redusă decât cele care consumau foarte puțin sau deloc. Mai exact, un consum redus sau moderat de vin roșu a fost asociat cu un risc mai mic de deces din toate cauzele, inclusiv din cauza altor afecțiuni și a bolilor cardiovasculare. Această asociere nu s-a menținut însă în cazul unui consum ridicat. Persoanele care au consumat cantități mari de vin roșu au prezentat un risc mai mare de mortalitate generală și prin cancer. În cazul vinului alb, consumul ridicat a fost asociat cu o mortalitate crescută din toate cauzele, inclusiv cancer. De asemenea, un risc mai mare de deces a fost asociat cu consumul ridicat de vin fortificat.

Cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu demonstrează faptul că vinul roșu protejează organismul, diferențele observate putând fi explicate prin alți factori, precum nivelul de activitate fizică, alimentația sau alte caracteristici ale subiecților.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale cercetării vizează legătura dintre consumul de alcool și cancer. Analiza a revelat că persoanele care consumau cantități moderate de alcool aveau un risc mai mare de mortalitate prin cancer, chiar dacă nu a fost identificată o creștere semnificativă a mortalității generale pentru această categorie. Cercetătorii au analizat 20 de categorii de decese provocate de cancer, în funcție de localizarea bolii. După aplicarea corecțiilor statistice, pentru 15 dintre aceste categorii au fost identificate asocieri între creșterea mortalității și consumul total de alcool ori anumite tipuri de băuturi. Printre afecțiunile vizate se numără cancerele ale sistemului respirator, ale aparatului digestiv, cele din regiunea capului și gâtului, ale ficatului și vezicii biliare, precum și unele cancere genitale, mamare și hematologice. Rezultatele susțin preocupările privind efectele consumului de alcool asupra riscului oncologic, inclusiv atunci când cantitățile nu sunt foarte mari.

Studiul a analizat, de asemenea, relația dintre mortalitate și momentul consumului de alcool. S-a observat că persoanele care beau alcool de regulă în timpul meselor sau uneori prezentau o mortalitate mai redusă. În schimb, consumul de alcool în afara meselor a fost asociat cu efecte negative mai pronunțate asupra mortalității, în special la niveluri ridicate de consum. Totuși, oamenii de știință nu au demonstrat că asocierea alcoolului cu alimentele reduce în mod direct efectele nocive ale acestuia. Este posibil ca persoanele care consumă alcool la masă să aibă stiluri de viață sau obiceiuri alimentare diferite, care să influențeze rezultatele.

Pentru analiza rezultatelor, participanții au fost împărțiți în mai multe categorii, în funcție de cantitatea de alcool pur consumată. Grupul de referință a inclus persoanele care beau ocazional, cel mult 20 de grame de alcool pur pe săptămână, sau care nu consumau alcool. În cadrul studiului, consumul redus a fost definit astfel: Для bărbați: peste 20 de grame de alcool pe săptămână, dar cel mult 20 de grame pe zi. Pentru femei: peste 20 de grame pe săptămână, dar cel mult 10 grame pe zi. Consumul moderat a fost definit ca fiind între peste 10 și 20 de grame pe zi pentru femei și între peste 20 și 40 de grame pe zi pentru bărbați. Consumul ridicat a depășit aceste praguri. Pentru comparație, 20 de grame de alcool pur reprezintă aproximativ cantitatea dintr-un pahar de vin de 200ml sau dintr-o bere de 500 de mililitri cu o concentrație de 5%. Aceste categorii au fost utilizate exclusiv pentru analiza statistică și nu reprezintă recomandări privind cantități sigure de alcool.

Autorii studiului au menționat mai multe limitări ale cercetării. În primul rând, studiul este observațional, deci poate identifica asocieri între mortalitate și consumul de alcool, dar nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate. În plus, informațiile privind consumul de alcool au fost colectate în principal la începutul perioadei de monitorizare, fiind declarate de participanți. Cercetătorii au încercat să ia în calcul factori precum sexul, vârsta, fumatul, indicele de masă corporală, alimentația, istoricul medical și activitatea fizică. Cu toate acestea, nu se poate exclude influența unor factori care nu au fost controlați sau măsurați complet. O altă limitare este faptul că 96,3% dintre participanți erau persoane albe, ceea ce poate reduce aplicabilitatea rezultatelor la alte populații. Cercetătorii subliniază că faptul că un consum redus sau moderat de vin a fost asociat în anumite situații cu o mortalitate mai mică nu reprezintă o dovadă a unui efect protector.

Concluzia principală este că un consum ridicat de alcool, indiferent de tipul băuturii, este asociat cu o creștere a riscului de deces, iar consumul moderat este asociat cu o mortalitate mai mare prin cancer. Autorii amintesc avertismentul Organizației Mondiale a Sănătății conform căruia nu există un nivel de consum de alcool care să fie considerat lipsit de riscuri pentru sănătate.