Impactul trecerii la ora de iarnă asupra organismului și recomandările pentru adaptare

Pentru a facilita acomodarea cu noul orar, dr. Beatrice Mahler recomandă menținerea unui program constant de odihnă, expunerea la lumina naturală dimineața și consumul unor mese mai ușoare în primele zile. În cazul persoanelor sănătoase, simptomele sunt, în general, ușoare și se atenuează pe măsură ce organismul se sincronizează, însă persoanele cu probleme de somn sau afecțiuni cronice se pot adapta mai greu. Pentru a limita efectele schimbării, medicul recomandă păstrarea unor ore constante de culcare și trezire, indiferent de ora suplimentară de somn oferită de trecerea la ora de iarnă. La un decalaj de o oră, simptomele sunt depășite complet în 1-3 zile pentru majoritatea oamenilor, în timp ce adaptarea poate dura până la două săptămâni pentru persoanele cu afecțiuni cronice. Recomandările doctorului includ realizarea treptată a schimbării în context social, ieșirea la aer sau statul lângă fereastră la prima oră a zilei pentru reglarea ceasului biologic și consumul de mese ușoare dimineața în primele 2-3 zile pentru a nu suprasolicita digestia. Toate dereglările metabolice sunt complet reversibile. La un decalaj de o oră, simptomele sunt ușoare și dispar în 1-3 zile pe măsură ce ceasul central se resincronizează cu lumina ambientă, adaptarea putând dura până la două săptămâni pentru persoanele cu afecțiuni cronice. Doctorița Beatrice Mahler a formulat o serie de recomandări pentru această perioadă. Este recomandată o rutină constantă, cu ore stabile de culcare și trezire, chiar și în cazul orei suplimentare de somn, iar schimbarea socială trebuie realizată treptat. Expunerea la lumina naturală dimineața este esențială, deoarece lumina soarelui este principalul semnal de reglare a ceasului biologic. Se recomandă mese mai ușoare dimineața, în special în primele 2-3 zile, pentru a nu suprasolicita digestia încetinită. Dr. Beatrice Mahler a concluzionat că trecerea la ora de iarnă implică un efort de adaptare cu un impact sistemic real, principala verigă afectată fiind somnul, a cărui calitate și cantitate sunt esențiale pentru sănătate.

Medicul a explicat că ritmul circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcție de rutina zilnică și lumina solară. Deși trecerea la ora de iarnă pare o schimbare blândă, modificarea orarului social face ca semnalele de somn, foame și alertă să apară la ore nealiniate. România a trecut la ora de iarnă în weekendul acesta, generând întrebări despre impactul asupra organismului și modalitățile de adaptare. Dr. Beatrice Mahler a explicat că ritmul circadian este ghidat de ceasul biologic central din creier (nucleul suprachiasmatic), care se reglează în funcție de rutina zilnică și lumina solară. Deși trecerea la ora de iarnă pare o schimbare blândă, modificarea orarului social face ca semnalele de somn, foame și alertă să apară la ore nealiniate.

Perturbarea ritmului circadian în primele zile poate favoriza oboseala, creșterea stresului și dificultățile de concentrare, ceea ce poate duce la scăderea atenției și creșterea riscului de erori în activitățile cotidiene. Schimbarea programului poate afecta metabolismul și digestia, evacuarea gastrică putând fi încetinită, în special după prima masă a zilei. De asemenea, pot apărea variații ale trigliceridelor și glicemiei după mese în perioada de adaptare. Dr. Mahler a precizat că, în primele zile, micul dejun consumat la noua oră este procesat mai lent, iar capacitatea de a metaboliza alimentele este temporar afectată. Reducerea arderii caloriilor favorizează stocarea energiei și creșterea țesutului adipos. Totodată, schimbarea bruscă a ritmului poate provoca o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare. Impactul trecerii la ora de iarnă se manifestă în primele zile prin diverse modificări fiziologice. Studiile indică o pierdere medie de aproximativ 50 de minute de somn după schimbarea orei, perturbările ritmului circadian putând persista până la patru zile. Acestea afectează dispoziția, nivelul de stres și capacitatea de concentrare, ceea ce explică creșterea temporară a accidentelor rutiere sau a erorilor la locul de muncă. Dr. Beatrice Mahler a detaliat impactul asupra digestiei și metabolismului, menționând că viteza de evacuare a stomacului scade, în special la prima masă, iar micul dejun este procesat mai lent. Această afectare temporară a metabolizării alimentelor duce la valori mai mari ale trigliceridelor și glicemiei după mese, în timp ce reducerea arderii caloriilor favorizează creșterea țesutului adipos. Sănătatea cardiovasculară este, de asemenea, influențată, schimbarea bruscă a ritmului putând duce la o ușoară creștere a incidenței evenimentelor cardiovasculare în zilele imediat următoare.