Importanța depistării precoce a leziunilor focale hepatice
Specialiștii avertizează asupra necesității unei evaluări corecte a leziunilor hepatice depistate întâmplător, precizând că majoritatea sunt benigne, însă diagnosticul rapid este vital în cazul tumorilor maligne.
Descoperirea unei „leziuni focale hepatice” în urma unei ecografii de rutină provoacă adesea panică pacienților, însă în spatele acestui termen medical se ascund cel mai frecvent afecțiuni benigne, precum hemangioamele. Dr. Răzvan Zaro, medic primar gastroenterologie la Hyperclinica MedLife Cluj-Napoca, precizează că, deși leziunile benigne sunt net dominante, este crucială o evaluare atentă pentru diferențierea rapidă de tumorile maligne.
Conform datelor GLOBOCAN, România înregistrează anual peste 3.600 de cazuri noi de cancer hepatic și mai bine de 3.400 de decese, acesta fiind unul dintre cele mai agresive tipuri de malignitate. Rapoartele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) indică o creștere continuă a cazurilor oncologice la nivel național, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) identifică hepatitele virale, steatoza hepatică și consumul de alcool ca principali factori de risc globali.
Termenul de „leziune focală hepatică” se referă la imagini depistate ecografic cu aspect solid-parenchimatos sau mixt, fiind rar utilizat pentru chisturile hepatice simple. Majoritatea acestor leziuni evoluează asimptomatic, însă manifestări precum scăderea nejustificată în greutate, icterul, durerea intensă sau febra necesită un consult gastroenterologic urgent.
Pentru stabilirea diagnosticului, se utilizează un algoritm imagistic care include ecografia armonică cu substanță de contrast (CEUS), computer-tomografia (CT) și rezonanța magnetică (RMN). Dr. Răzvan Zaro subliniază că puncția biopsie hepatică nu este necesară întotdeauna, fiind indicată doar atunci când etiologia nu poate fi precizată clar sau când tratamentul oncologic necesită dovezi histologice.
Tratamentul leziunilor maligne este individualizat. Pentru carcinomul hepatocelular, opțiunile includ rezecția chirurgicală, transplantul hepatic, ablația cu microunde sau radiofrecvență, chemoembolizarea hepatică sau chimioterapia sistemică. În cazul colangiocarcinomului, se recurge la intervenție chirurgicală, chimioterapie, imunoterapie moleculară sau drenaj biliar paleativ.
În ceea ce privește prevenția, specialiștii recomandă un stil de viață sănătos, controlul greutății, o alimentație bogată în antioxidanți și evitarea substanțelor hepatotoxice și a consumului cronic de alcool, măsuri care pot preveni progresia steatozei către steatohepatită non-alcoolică (NASH) și ulterior către carcinom.