Importanța screeningului precoce și a intervențiilor conservatoare în cancerul de sân

Analiza rolului mamografiei în detectarea timpurie a cancerului de sân și evoluția tehnicilor chirurgicale către abordări mai puțin invazive.
În chirurgia cancerului de sân, posibilitatea de a efectua o operație conservatoare și de a păstra sânul depinde critic de momentul diagnosticării. Atunci când boala este descoperită în timp ce este limitată la nivelul sânului, supraviețuirea la cinci ani este comparabilă cu cea a femeilor care nu au avut niciodată această afecțiune. În România, însă, datele indică faptul că mai puțin de una din zece femei cu vârste între 50 și 69 de ani a efectuat o mamografie în ultimii doi ani.
Mamografia reprezintă un instrument esențial de screening deoarece poate identifica leziuni de câțiva milimetri sau microcalcificări, care sunt imperceptibile la autoexaminare. În cazul femeilor cu vârste între 50 și 69 de ani care urmează regulat programul de mamografie, rata deceselor prin cancer de sân scade cu aproximativ 40%.
Evoluția medicinei a condus la abandonarea mastectomiei radicale, care implica îndepărtarea sânului, a mușchilor pectorali și a ganglionilor axilari, în favoarea unor tehnici mai blânde. Studiile clinice au demonstrat că, pentru tumorile mici, intervențiile care păstrează sânul oferă aceleași rate de supraviețuire ca cele radicale. De asemenea, implementarea conceptului de ganglion santinelă a permis evitarea golirii complete a axilei atunci când primul ganglion examinat este sănătos, reducând astfel complicațiile postoperatorii precum edemul brațului.
Ghidurile actuale de screening recomandă o abordare personalizată în funcție de riscul individual. În cazul femeilor cu risc ridicat — purtătoarele mutațiilor BRCA1 sau BRCA2, cele cu antecedente familiale semnificative sau cele care au primit radioterapie toracică la vârstă tânără — supravegherea începe mai devreme, de la 25-30 de ani, prin RMN anual, mamografia fiind adăugată începând cu vârsta de 35-40 de ani.
Pe lângă screening, factorii de stil de viață influențează riscul de dezvoltare a bolii. Consumul de alcool, supraponderea după menopauză și terapia hormonală combinată (estrogen și progestativ) utilizată pe termen lung pot crește riscul. În contraziție, activitatea fizică regulată și alăptarea au efecte protectoare.
Pentru facilitarea accesului la diagnostic, a fost lansat în 2026 DARIA, programul național de screening pentru cancerul de sân, care utilizează centre regionale și unități mobile pentru a ajunge în comunitățile greu accesibile.
- Categorii:
- Entități: