CallDoc

Inteligența artificială ar putea prezice durerile de cap post-comoționale cu 24 de ore înainte

CallDoc

Actualizare Inteligența artificială ar putea prezice durerile de cap post-comoționale cu 24 de ore înainte

Un model de inteligență artificială a reușit să estimeze, cu o precizie moderată până la bună, riscul apariției unor dureri de cap moderate până la severe și al oboselii cu 24 de ore înainte de manifestarea simptomelor. Studiul, publicat în revista Journal of Head Trauma Rehabilitation, a fost realizat de specialiști de la Centrul Norvegian pentru Cercetarea Cefaleei (NorHead), în colaborare cu Departamentul de Reabilitare al Spitalului St. Olavs și cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU).

Cercetarea a vizat 20 de persoane cu simptome persistente după o comoție cerebrală, monitorizate timp de 28 de zile. Sistemul de IA a analizat tipare individuale bazate pe trei indicatori fiziologici: ritmul cardiac, temperatura pielii și tensiunea musculară măsurată la nivelul mușchiului trapez, situat în zona dintre umeri, ceafă și partea superioară a spatelui. Antonios Danelakis, cercetător la Departamentul de Informatică al NTNU și la NorHead, a explicat că simptomele resimțite a doua zi nu apar în mod aleatoriu, iar AI poate fi antrenat să recunoască relațiile dintre aceste măsurători și simptomele ulterioare.

Pentru a anticipa simptomele, cercetătorii au comparat un model de bază de inteligență artificială, adaptabil pentru sarcini diferite, cu un model tradițional de învățare automată. Modelul de bază a obținut cele mai bune rezultate în predicția durerilor de cap moderate spre severe și a fost ulterior utilizat și pentru estimarea oboselii. Deși rezultatele sunt promițătoare, tehnologia nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă; performanța obținută într-un grup restrâns nu garantează aceleași rezultate pentru întreaga populație, iar utilitatea practică a alertelor în reducerea durerilor sau îmbunătățirea recuperării nu a fost încă demonstrată. De asemenea, studiul a evaluat un model destinat analizei datelor fiziologice, nu modele lingvistice precum ChatGPT sau Claude.

Impactul simptomelor post-comoționale este semnificativ, peste una din cinci persoane prezentând manifestări chiar și după trei luni de la accidentare, fapt ce poate afecta munca, studiile și viața socială. În Norvegia, peste 17.000 de persoane ajung anual la urgențe cu leziuni minore la cap, însă Antonios Danelakis precizează că numărul real ar putea fi cel puțin dublu dacă sunt incluse cazurile gestionate de medicii de familie sau cele pentru care nu s-a solicitat imediat asistență medicală.

Ideea este ca, pe viitor, o aplicație sau un ceas inteligent să poată trimite avertizări care să permită pacienților să își adapteze programul de lucru, să planifice perioade de odihnă sau să evite activitățile solicitante. Echipa NorHead plănuiește să înceapă un nou studiu în primăvara anului 2027, cu obiectivul de a recruta cel puțin 200 de pacienți pentru a colecta un volum mai mare de date și a verifica utilitatea practică a alertelor integrate în dispozitive digitale, respectând cerințele de confidențialitate și securitate a datelor personale.

Inteligența artificială ar putea prezice durerile de cap post-comoționale cu 24 de ore înainte

Un studiu norvegian indică faptul că un model de IA poate estima riscul apariției durerilor de cap și a oboselii pentru persoanele cu simptome persistente după o comoție cerebrală.

Un model de inteligență artificială a reușit să estimeze, cu o precizie moderată până la bună, riscul apariției unor dureri de cap moderate până la severe și al oboselii cu 24 de ore înainte de manifestarea simptomelor. Studiul, publicat în revista Journal of Head Trauma Rehabilitation, a fost realizat de specialiști de la Centrul Norvegian pentru Cercetarea Cefaleei (NorHead) în colaborare cu Departamentul de Reabilitare al Spitalului St. Olavs din Norvegia.

Cercetarea a vizat 20 de persoane cu simptome persistente după o comoție cerebrală, monitorizate timp de 28 de zile. Sistemul de IA a analizat tipare individuale bazate pe trei indicatori fiziologici: ritmul cardiac, temperatura pielii și tensiunea musculară măsurată la nivelul mușchiului trapez. Antonios Danelakis, cercetător la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) și la NorHead, a explicat că simptomele resimțite a doua zi nu apar în mod aleatoriu, iar AI poate fi antrenat să recunoască relațiile dintre aceste măsurători și simptomele ulterioare.

Deși rezultatele sunt promițătoare, tehnologia nu este încă pregătită pentru utilizarea pe scară largă. Cercetătorii au precizat că performanța obținută într-un grup restrâns nu garantează aceleași rezultate pentru întreaga populație și că nu a fost demonstrat încă faptul că aceste alerte reduc efectiv durerile sau îmbunătățesc recuperarea. De asemenea, studiul a evaluat un model destinat analizei datelor fiziologice, nu modele lingvistice precum ChatGPT sau Claude.

Impactul simptomelor post-comoționale este semnificativ, peste una din cinci persoane prezentând manifestări chiar și după trei luni de la accidentare. În Norvegia, peste 17.000 de persoane ajung anual la urgențe cu leziuni minore la cap, însă numărul real ar putea fi dublu dacă sunt incluse cazurile gestionate de medicii de familie.

Echipa NorHead plănuiește să înceapă un nou studiu în primăvara anului 2027, cu obiectivul de a recruta cel puțin 200 de pacienți pentru a colecta un volum mai mare de date și a verifica utilitatea practică a alertelor integrate în dispozitive digitale, respectând în același timp cerințele de confidențialitate a datelor personale.

Surse

Categorii: