Inteligența artificială în combaterea epidemiilor: rapoarte de situație realizate într-o oră în locul unei zile

În Republica Democrată Congo, utilizarea inteligenței artificiale a optimizat procesul de monitorizare a tulpinii Bundibugyo a virusului Ebola. Conform unui raport al companiei Anthropic, informațiile colectate de lucrătorii comunitari din teren au fost digitalizate și analizate cu ajutorul modelului Claude. Această implementare a redus timpul necesar pentru realizarea unui raport de situație de la o zi întreagă la aproximativ o oră.

Dr. Marie Roseline Darnycka Belizaire, directoare pentru pregătire și răspuns în situații de urgență în cadrul Biroului Regional pentru Africa al OMS, a precizat că AI permite o evaluare mai rapidă a modului în care se răspândesc epidemiile și o direcționare mai precisă a asistenței medicale. Prin analiza datelor, autoritățile au putut identifica potențiale focare și transfera stocuri de materiale medicale către zonele cu risc ridicat înainte de amplificarea crizei.

Dr. Thomas Zapata, directorul Academiei OMS de la Lyon, consideră AI un facilitator capabil să reducă decalajul creat de deficitul global de personal medical, însă avertizează că tehnologia trebuie integrată în sistemele de sănătate existente, nu privită ca un scop în sine. În acest sens, dr. Cecilliah Mbaka, consilier tehnic principal pentru sănătate și situații de urgență în cadrul organizației CARE, susține că preluarea sarcinilor repetitive de către AI eliberează timp esențial pentru îngrijirea umană a pacienților.

În ciuda beneficiilor, experții avertizează asupra „problemei cutiei negre”. Dr. Thomas Thesen, profesor la Geisel School of Medicine din cadrul Universității Dartmouth, explică faptul că modelele lingvistice mari sunt eficiente în recunoașterea tiparelor, dar incapabile să detalieze procesul logic prin care ajung la o concluzie, ceea ce ridică probleme de transparență și responsabilitate în cazul unor diagnostice eronate.

Referitor la formarea profesională, profesorul Thesen recomandă ca AI să fie utilizată pentru reducerea volumului de muncă, nu pentru înlocuirea efortului cognitiv în învățare. Un studiu citat indică faptul că studenții care au utilizat chatboturi pentru căutarea informațiilor au dezvoltat cunoștințe mai superficiale comparativ cu cei care au folosit motoarele de căutare clasice.