Managementul integrat al diabetului zaharat în România

Rata internărilor spitalicești pentru diabet zaharat în România este de 228 la 100.000 de locuitori, valoare dublă față de media Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), care este de 111 la 100.000 de locuitori, conform datelor prezentate la conferința „Trei perspective, o singură direcție: managementul integrat al diabetului zaharat”. Evenimentul, organizat de Forumul Român de Diabet în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate a Senatului la Palatul Parlamentului, a marcat șapte ani de activitate ai forumului.

Datele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) indică faptul că în 2025 erau înregistrate 1.381.461 de persoane cu diabet zaharat (CNP unice). Aceasta reprezintă o creștere de 58.924 de persoane față de 2024 și de 151.490 față de 2023, ceea ce înseamnă un avans de aproximativ 12,32% în doi ani. Conform Atlasului Diabetului 2025 al Federației Internaționale de Diabet, aproximativ un adult din 13, cu vârsta între 20 și 79 de ani, trăiește cu această afecțiune, însă 21,4% dintre aceștia nu sunt conștienți de boală.

Analiza costurilor și a eficienței sistemului relevă că cheltuielile Programului Național de Diabet au crescut de la 1,97 miliarde de lei în 2022 la 3,30 miliarde de lei în 2025. De asemenea, Curtea de Conturi a României a raportat că în perioada 2022-2024 au existat 23.869 de internări evitabile, care dacă ar fi fost gestionate în ambulatoriu, ar fi putut genera o economie de aproximativ 49,7 milioane de lei. Costul anual per persoană cu diabet în România este de 900,1 dolari, semnificativ mai mic față de media europeană de 2.950,9 dolari.

În ceea ce privește finanțarea generală, România alocă 5,7% din PIB pentru sănătate, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană, cu cheltuieli pe locuitor de 972 de euro, față de media UE de 3.835 de euro (date 2023). Pentru prevenție se alocă doar 1,2% din bugetul sănătății.

Specialiștii au subliniat nevoia unei coordonări îmbunătățite între specialități și implementarea unui traseu național integrat. Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, a insistat pe o mai bună coordonare pentru decizii medicale optimizate, în timp ce prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a menționat necesitatea unui studiu epidemiologic pentru a determina dimensiunea reală a diabetului și prediabetului, anunțând prezentarea curând a rezultatelor studiului PREDATORR NEXT.

Din perspectiva Ministerului Sănătății, secretarul de stat dr. Stela Firu a declarat că se lucrează la Planul național de promovare a sănătății și de prevenire a îmbolnăvirilor 2026-2030 și la Planul național de prevenție a diabetului zaharat. Obiectivele includ reducerea factorilor de risc, depistarea timpurie, dezvoltarea unui registru național de prediabet și diabet, precum și consolidarea medicinei de familie și a asistenței comunitare.