Mecanismul prin care cancerul pancreatic evită sistemul imunitar: doar 5% dintre celule pot proteja tumora

Cercetătorii de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai au descoperit că o proporție foarte mică de celule din adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC) poate ajuta întreaga tumoră să se ascundă de sistemul imunitar. În modelele de laborator, doar 5% dintre anumite celule canceroase au fost suficiente pentru a crea un mediu local care reduce capacitatea celulelor imunitare de a ataca tumora.

Studiul, publicat în revista Nature, a identificat două proteine cheie în acest proces: PAI1 și PAI2, codificate de genele SERPINE1 și SERPINB2. Aceste proteine inhibă enzimele care degradează fibrina, favorizând acumularea acesteia în jurul celulelor tumorale. Zonele bogate în fibrină atrag macrofage cu proprietăți imunosupresoare și mențin la distanță limfocitele T citotoxice, creând astfel „nișe” protectoare care beneficiază nu doar celulele producătoare de proteine, ci și celulele canceroase vecine.

Dr. Brian D. Brown, profesor de inginerie genetică la Icahn School of Medicine și autor principal al studiului, a explicat că cancerul pancreatic este extrem de eficient în a se proteja de sistemul imunitar, iar distrugerea acestor nișe protectoare ar putea face imunoterapia mai eficientă pentru pacienți. Chiara Falcomatà, cercetător postdoctoral și prim autor al studiului, a precizat că imunosupresia nu este distribuită uniform, ci este organizată în grupuri mici de celule care creează aceste zone locale.

În experimente pe șoareci, eliminarea genelor Serpine1 sau Serpinb2 a dus la o scădere a masei tumorale medii cu peste 50%, observându-se o creștere a limfocitelor T CD8+ și o reducere a celor aflate în stare de epuizare. De asemenea, asocierea eliminării acestor gene sau utilizarea unui inhibitor experimental al PAI1 (PAI-039) cu terapia anti-PD-1 a prelungit semnificativ supraviețuirea animalelor — în cazul eliminării genelor, supraviețuirea mediană a crescut de la 24 la 47 de zile.

Analizele efectuate pe tumori de la pacienți umani au confirmat existența unor nișe imunosupresoare similare în jurul populațiilor rare de celule care exprimau SERPINE1 și SERPINB2, susținând relevanța biologică a mecanismului. Totodată, cercetătorii sugerează că modul în care tumora stabilizează fibrina ar putea explica tendința crescută de formare a cheagurilor de sânge (tromboză) observată în cancerul pancreatic.

Deși rezultatele oferă o nouă direcție pentru imunoterapia cancerului pancreatic, specialiștii subliniază că descoperirile sunt în prezent preclinice. Sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă blocarea acestui mecanism este sigură și eficientă în cazul pacienților umani.