Medicina psihosomatică: Integrarea progresului tehnic cu dimensiunea umană
Specialiști din multiple domenii medicale au dezbătut la Cluj-Napoca importanța abordării biopsihosociale, relația medic-pacient și impactul digitalizării în gestionarea bolilor cronice.
La finalul lunii octombrie 2026 a avut loc conferința de Medicină Psihosomatică, organizată de Disciplina Medicală II de la Cluj-Napoca și Societatea de Medicină Biopsihosocială, condusă de prof. univ. dr. Dan Dumitrașcu, în parteneriat cu UMF „Iuliu Hațieganu”, UBB și Spitalul Clinic de Urgență Cluj-Napoca. Evenimentul a reunit specialiști dintr-un cadru interdisciplinar, concentrându-se pe înțelegerea pacientului în complexitatea sa biologică, psihologică și socială. Organizatorii au fost Disciplina Medicală II de la Cluj-Napoca și Societatea de Medicină Biopsihosocială, condusă de prof. univ. dr. Dan Dumitrașcu, în parteneriat cu UMF „Iuliu Hațieganu”, UBB și Spitalul Clinic de Urgență Cluj-Napoca.
Teme abordate au inclus relația dintre sănătatea fizică și cea mintală, comunicarea medic-pacient, calitatea vieții, burnout-ul profesional, vulnerabilitățile psihologice ale bolilor cronice și impactul instrumentelor digitale în practică medicală. Prof. dr. Ion Bruckner a participat ca invitat special al manifestării științifice. În lucrarea sa despre abordarea biopsihosocială în medicina internă, prof. dr. Ion Bruckner a analizat contrastul dintre progresul tehnic (diagnostic rapid, tratament personalizat, digitalizare, AI, telemedicină) și elementele care trebuie să rămână neschimbate, precum relația medic-pacient, abordarea holistică și anamneza. Acesta a indicat munca în echipă, onestitatea, empatia și colaborarea cu psihologi sau psihiatri drept chei ale succesului profesional.
Dimensiunea psihologică a fost evidențiată ca fiind tot mai importantă în medicina contemporană. Interdependența dintre sănătatea fizică și cea mintală a fost exemplificată prin prezentări despre vulnerabilitățile psihiatrice post-transplant hepatic, particularitățile psihosociale ale pacienților vârstnici cu boli inflamatorii intestinale și influența stilului de viață asupra anxietății. S-a subliniat că adaptarea la boală, resursele personale, suportul familial și calitatea vieții influențează semnificativ parcursul terapeutic, în special pentru pacienții cu boli cronice, cei supuși intervențiilor majore sau persoanele vârstnice. Discuțiile au vizat, de asemenea, reziliența la adolescenți și eficiența hipnoterapiei, precum și importanța comunicării în relația medic-pacient și în echipele multidisciplinare.
Comunicarea a fost definită ca o componentă esențială a continuității îngrijirii. A fost analizată complexitatea îngrijirii pacienților cu demență și necesitatea unei colaborări coerente între profesioniști și aparținători. De asemenea, au fost abordate încheierea relației medic-pacient și metoda balintiană în bolile psihosomatice, punând accent pe empatie și limitele profesionale.
Comunicarea eficientă a fost prezentată ca un parteneriat bazat pe încredere și ascultare. Totodată, au fost discutate riscurile epuizării profesionale în rândul medicilor, cauzate de presiunea responsabilității și expunerea constantă la suferință. S-a concluzionat că sănătatea mintală a profesioniștilor din sistemul sanitar este o condiție esențială pentru calitatea și siguranța îngrijirii medicale, având în vedere suprasolicitarea și resursele instituționale insuficiente.
În zona preventivă, au fost abordate barierele alfabetizării medicale privind HPV și implementarea unui program hibrid de screening și vaccinare. S-a evidențiat rolul medicului de familie în diagnosticarea tulburării de anxietate socială la adolescenți și necesitatea colaborării între medicina de familie și serviciile de sănătate mintală.
Potențialul soluțiilor digitale a fost ilustrat prin prezentarea AccelRare, un instrument utilizat de medici pentru prediagnostic și diagnostic diferențial în bolile rare. Manifestarea a inclus perspective interdisciplinare, abordând conceptul de limerență (atașamentul și relațiile afective intense), precum și raportul dintre boală și creație artistică, exemplificat prin cazul lui Van Gogh.
Concluzia generală a conferinței a fost că boala nu reprezintă doar un eveniment biologic, ci o experiență care implică întreaga persoană. Evenimentul organizat de prof. univ. dr. Dan Dumitrașcu a reafirmat nevoia unei medicine care să integreze progresul științific cu empatia, respectul pentru individualitatea pacientului și dialogul interdisciplinar.