Medicul Cătălin Cîrstoveanu: Urgențele pediatrice de la „M.S. Curie” s-au transformat într-o „policlinică națională”
Șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul „M.S. Curie” avertizează că doar 15-20% din cazurile de la UPU sunt urgențe serioase și anunță extinderea capacității de terapie intensivă.
Serviciul de urgență pentru copii de la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M.S. Curie” din București a devenit o „policlinică națională”, potrivit Dr. Cătălin Cîrstoveanu, medic primar și șeful Secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți. În cadrul summitului ZF Health&Pharma 2026, medicul a precizat că salvările aduc pacienți cu febră sau alte cazuri non-critice, existând doar 15-20% urgențe serioase în cadrul Unității de Primire Urgențe (UPU).
Această supraaglomerare este atribuită lipsei unei rețele accesibile de ambulatoriu de stat, medicii preferând cabinetele private în detrimentul celor de stat unde pacienții utilizează bilete de trimitere. Dr. Cîrstoveanu a subliniat obligația statului român de a investi în serviciile de urgență pentru copii și nou-născuți la nivel național, deoarece spitalele specializate preiau pacienți din toată țara.
Pentru a contracara lipsa locurilor de terapie intensivă, conducerea spitalului, împreună cu Ministerul Sănătății, a decis extinderea capacității cu încă 20 de paturi. Proiectul presupune o investiție de 12-13 milioane de lei din surse private și 9 milioane de lei prin PNRR. Decizia vine în contextul în care, pe o perioadă de șase ani, aproximativ 150 de copii au decedat fie așteptând îngrijiri în clinică, fie în clinicile de origine, fără a mai putea fi preluați la timp.
Din perspectiva financiară, medicul a evidențiat costurile ridicate ale tratamentelor pentru pacienții critici, care pot rămâne internați de la o lună până la un an, costurile totale fiind comparabile cu cele din statele occidentale. În cazul pacienților cu tumori sau malformații grave, costurile pot ajunge la sute de mii de euro, însă CNAS nu decontează valoarea reală a acestor tratamente. Dr. Cîrstoveanu a criticat finanțarea prin „memorandumuri”, afirmând că lipsa de predictibilitate face medicina extrem de complicată.
O altă vulnerabilitate majoră a sistemului este pierderea personalului experimentat. Medicul a afirmat că medicii și asistentele care părăsesc sistemul public sunt greu de recuperat, deoarece, odată atins un anumit nivel profesional, aceștia nu mai doresc să se întoarcă în structurile de unde au plecat acum trei, cinci sau zece ani.