Menopauza precoce, asociată cu un diagnostic mai timpuriu de Alzheimer, conform unui studiu recent

Vârsta la care o femeie ajunge la menopauză ar putea influența sănătatea creierului chiar și după câteva decenii. Un studiu realizat de specialiști de la University of California San Francisco, Rush University Medical Center și University of Michigan, publicat în JAMA Network Open, arată că menopauza instalată mai devreme a fost asociată cu un declin cognitiv mai rapid, o diagnosticare mai timpurie a bolii Alzheimer și anumite modificări structurale ale creierului. Cercetarea a urmărit 2.603 de femei în vârstă, care aveau în medie aproximativ 78 de ani la momentul înscrierea, timp de până la 18 ani.

Rezultatele au evidențiat că o vârstă mai mică la menopauză a fost asociată cu un declin mai rapid al funcției cognitive generale, în special în ceea ce privește memoria episodică (capacitatea de a reține evenimente și experiențe personale). În întreaga cohortă, menopauza timpurie a fost legată de un timp mai scurt până la diagnosticul clinic de boală Alzheimer. Autorii au calculat că o diferență de 10 ani în vârsta instalării menopauzei corespundea unei apariții a diagnosticului de Alzheimer cu aproximativ 2% mai rapide, ceea ce, la vârsta medie de diagnosticare de 88,4 ani, s-ar traduce prin aproximativ 1,8 ani mai puțin fără un diagnostic de Alzheimer.

Din punct de vedere structural, cea mai puternică asociere a fost identificată în cazul hiperintensităților substanței albe, markeri ai afectării vasculare și ai îmbătrânirii cerebrale. În rândul femeilor cu menopauză naturală, instalarea acesteia la o vârstă mai mică a fost asociată cu o acumulare semnificativ mai rapidă a acestor modificări; o femeie care a intrat în menopauză naturală cu cinci ani mai devreme ar putea acumula, pe parcursul unui deceniu, un volum cu aproximativ 15% mai mare de hiperintensități ale substanței albe față de o femeie similară care a intrat mai târziu în menopauză. Această legătură nu a fost observată în grupul cu menopauză chirurgicală, deși în analizele privind diagnosticul de Alzheimer, unele asocieri au fost mai evidente la femeile cu menopauză chirurgicală.

Cercetătorii sugerează că estrogenii, implicați în plasticitatea sinaptică, funcționarea mitocondriilor și mielinizare, ar putea fi factorul explicativ, o expunere mai scurtă la acești hormoni ovarieni crescând vulnerabilitatea cerebrală la vârste înaintate. Totuși, studiul este unul observațional și nu demonstrează un mecanism biologic direct de cauzalitate. De asemenea, faptul că peste 92% dintre participante erau albe non-hispanice limitează generalizarea rezultatelor. Autorii propun ca vârsta menopauzei să fie considerată un posibil marker identificabil încă din mijlocul vieții pentru evaluarea personalizată a riscului neurologic, fără a reprezenta însă o sentință privind apariția demenței.