Mihaela Bîlc: Când copilul refuză mâncarea, problema nu este alimentară, ci una de atenție

Medicul nutriționist Mihaela Bîlc atrage atenția părinților că refuzul copilului de a mânca preparate casare, preferința pentru șnițel cu cartofi prăjiți sau dulcețurile nu reflectă neapărat o preferință gastronomică reală, ci o luptă de putere și o cerere de atenție.

Potrivit expertei, paleta de manifestări a copiilor și adolescenților este variată: unii refuză mâncarea gătită, alții mănâncă exclusiv un singur tip de aliment, iar mulți dezvoltă o pasiune pentru produsele ultraprocesate, ignorând fructele și legumele. Pentru Bîlc, orice idee contrară opiniei părinților este acceptabilă pentru copil, deoarece opoziția devine obiectivul principal, iar alimentul este doar instrumentul acestei provocări.

Nutriționista subliniază pericolul în care cad părinții: cedința față de manipulare sau insistența fermă de a forța masa. Ea explică faptul că insistența, certurile sau interzicerea unor alimente riscă să agraveze situația și să adâncească încăpățânarea copilului. „Dacă încerci să-ți convingi copilul că nu e bine ce face... ai pierdut! Nu faci altceva decât să-l adâncești și mai mult în încăpățânarea lui”, scrie Mihaela Bîlc.

În spatele acestui comportament alimentar se ascund nevoi emoționale profunde. Copilul poate simți singurătate, poate avea nevoie de prezență sau încearcă să-și testeze limitele și reacțiile adultului. Mâncarea devine, în acest context, o unealtă prin care copilul traversează un proces de cunoaștere și afirmare de sine.

Soluția recomandată de Mihaela Bîlc nu este nici ignorarea totală, nici forțarea, ci răbdarea și înțelepciunea pentru a descifra suferința sau nevoia reală din spatele îndărătniciei. Ea sugerează că în multe situații, a ignora momentul și a aștepta ca valul să treacă este eficient, dar esențială este alăturireautentică a părintelui. „Când NU vrea mâncare, sigur vrea altceva... depinde de voi să aflați ce”, concluzionează nutriționista.