Ministrul Sănătății a solicitat evaluarea necesarului financiar și de personal pentru spitale și ambulanțe

Ministrul Sănătății a atribuit criza din cadrul programelor naționale nepriceperii și incompetenței administrative a fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). De asemenea, Alexandru Rogobete a criticat fostul premier Ilie Bolojan, afirmând că acesta nu are viziune și nu înțelege sistemul de sănătate. Alexandru Rogobete a precizat că decembrie 2025 a fost primul an din ultimii zece ani în care CNAS a încheiat exercițiul financiar fără datorii către farmacii și furnizorii programelor naționale de sănătate, însă începând cu luna martie au reapărut aceste datorii. Ministrul a menționat că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a fost aprobat încă de la începutul perioadei respective. Officialul a recunoscut existența unui deficit financiar la finalul de an pentru anumite programe, subliniind că în condiții optime, rectificarea bugetară ar fi trebuit efectuată în luna septembrie. Alexandru Rogobete a nuanțat situația, afirmând că, deși au existat dintotdeauna blocaje punctuale sau crize financiare pe domenii restrânse, nu s-a mai asistat de foarte mult timp la o criză generală la nivel național în programele majore de oncologie, pediatrie și boli cardiovasculare. Pentru CNAS, ministrul a stabilit ca obiectiv realizarea unui audit financiar pentru a identifica și corecta erorile administrative și fiscal-bugetare recente, astfel încât pacienții să nu mai fie nevoiți să caute medicamente între spitale. Referitor la relația cu fostul premier, Alexandru Rogobete a declarat că acesta i-a solicitat reducerea cheltuielilor de personal cu 10% sau concedierea a 10% din angajați pentru a economisi fonduri, în context în care gărzile medicilor sunt plătite la valorile din 2018. Ministrul a mai susținut că fostul premier nu a implementat reforme reale, ci s-a limitat la reducerea bugetelor.

Alexandru Rogobete a precizat că, pentru componenta de urgență, este necesară o sumă de aproximativ 600 de milioane de lei la rectificarea bugetară, pentru a încheia anul în condiții optime și cu un stoc suficient pentru decembrie și prima parte a lunii ianuarie, perioadă în care există o încărcătură mare de pacienți. Ministrul a explicat că fondurile de 150 de milioane de lei pentru Unitățile de Primire Urgențe și serviciile de Ambulanță au fost relocate în primele 48 de ore de la preluarea mandatului, din proiecte care aveau plăți prevăzute pentru luna decembrie. Această măsură a fost menită să acopere financiar lunile octombrie, noiembrie și prima parte a lunii decembrie. Referitor la rectificarea bugetară, Alexandru Rogobete a declarat că aceasta ar putea avea loc cel târziu în două săptămâni, estimând că procesul s-ar putea finaliza la sfârșitul săptămânii viitoare sau la începutul celeilalte.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a descris situația financiară actuală drept una dintre cele mai mari crize din sistemul de sănătate din ultimii 10 ani. În plus, officialul a menționat existența unor datorii semnificative în cadrul serviciilor medicale.

Acesta a precizat că cele mai afectate componente sunt zona de medicină de urgență, serviciile de ambulanță și SMURD, dar și programele naționale de acțiuni prioritare, anestezia, terapia intensivă și secțiile pentru nou-născuți sau arși gravi, subliniind că sunt vizate ariile care tratează cei mai gravi și complecși pacienți.

Referitor la mutarea a 150 de milioane de lei către Unitățile de Primire Urgențe și serviciile de ambulanță, Alexandru Rogobete a declarat că s-a simțit „ca pe un butoi plin cu pulbere” în primele zile de mandat, deoarece, în absența acestor fonduri, spitalele nu ar fi fost pregătite să asigure asistența de urgență în cazul unui accident colectiv cu victime multiple. Suma a fost redirecionată din proiecte ale căror plăți erau preconizate pentru luna decembrie, fără a pune în pericol implementarea acestora.

Ministrul Sănătății a detaliat direcționarea fondurilor solicitate la rectificare și a discutat despre întârzierile în aprovizionarea cu vaccinuri antigripale. Alexandru Rogobete a subliniat necesitatea de a dispune de cifre precise pentru a putea realiza o rectificare bugetară corectă, menționând că solicitarea Partidului Social-Democrat a fost ca acest demers să aibă loc după prezentarea datelor de către Ministrul Finanțelor. Ministrul a susținut că rectificarea bugetară trebuie să reflecte necesarul real al instituțiilor, fiind fundamentată pe datele prezentate de Ministerul Finanțelor. În acest context, oficialul a criticat modul în care sunt discutate unele măsuri bugetare, afirmând că lucrul cu cifre reale este o măsură corectă, spre deosebire de utilizarea unor „reforme inventate” sau a unor „deficituri închipuite”.

Pentru Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), necesarul financiar este estimat la până la 7,2 miliarde de lei. Alexandru Rogobete a precizat că sumele sunt încă în curs de calcul, în special pentru CNAS. Din această sumă, aproximativ 1,2 miliarde de lei sunt solicitate pentru Ministerul Sănătății, în timp ce pentru CNAS se estimează o sumă între 5,5 și 6 miliarde de lei. Fondurile solicitate de Ministerul Sănătății vor fi direcționate prioritare către Unitățile de Primire Urgențe (UPU), secțiile de terapie intensivă, nou-născuți și zonele critice, precum și către programele coordonate de instituție. În cazul CNAS, prioritățile de finanțare sunt programele naționale de sănătate și decontarea serviciilor medicale către spitalele publice.

Referitor la vaccinurile antigripale, ministrul a explicat că livrările au fost afectate de verificări vamale suplimentare. Joi au intrat în țară 56 mii de doze, iar luni alte 110 mii, urmând ca distribuirea celor 370 mii de doze să fie finalizată. O nouă comandă este programată pentru mijlocul lunii noiembrie. Alexandru Rogobete a menționat că numărul persoanelor vaccinate antigripal a crescut, însă anul acesta au existat dificultăți de producție a vaccinului la nivel european. Sursa nu conține informații noi.

În ceea ce privește fondurile pentru programele dedicate pacienților oncologici, Alexandru Rogobete a subliniat că autoritățile depun eforturi pentru a preveni orice deficit care ar putea afecta persoanele aflate în lupta cu boala.

Pentru a identifica soluții rapide la criza de aprovizionare cu medicamente, ministrul Sănătății a discutat recent cu reprezentanții producătorilor și distribuitorilor, inclusiv membrii Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și ai Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Într-o postare pe Facebook, Alexandru Rogobete a transmis că pacienții au nevoie de medicamente, nu de explicații, precizând că presiunea financiară din ultimele luni a evidențiat vulnerabilitatea sistemului atunci când finanțarea nu corespunde nevoilor reale ale spitalelor și pacienților. Acesta a solicitat colaborarea tuturor părților pentru a preveni sincopele în aprovizionare.

Printre măsurile propuse pentru a combate penuria de medicamente se numără raportarea săptămânală către Ministerul Sănătății a consumului și a stocurilor din programele naționale, identificarea punctelor deficitare în aprovizionare — în special pentru afecțiuni oncologice, boli cardiovasculare și boli rare — precum și creșterea stocurilor naționale de medicamente critice pentru a permite redistribuirea rapidă între unități. Ministrul a mai subliniat că statul român are responsabilitatea de a proteja pacienții și de a se asigura că medicamentele ajung la aceștia, fără a transfera asupra cetățenilor consecințele dezechilibrelor financiare.

Ministrul Sănătății a precizat că, din suma totală necesară, aproximativ 9 miliarde de lei sunt destinate Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Din acești fonduri, aproximativ jumătate ar trebui alocate programelor de sănătate, inclusiv pentru medicamentele pacienților și plățile către farmacii, restul fiind necesar pentru concediile medicale. Restul fondurilor din rectificarea bugetară ar fi direcționate către Ministerul Sănătății, programele naționale, precum și zonele critice, respectiv Unitățile de Primiri Urgențe (UPU), anestezia, terapia intensivă și secțiile de nou-născuți. Alexandru Rogobete a menționat că, în prezent, există resurse financiare pentru domeniul sănătății până la finalul anului, însă discuțiile pentru rectificarea bugetară sunt încă în curs.

Ministrul a dat asigurări că nu vor fi închise spitale în țară, însă a anunțat o strategie de dezvoltare a rețelei de ambulatorii de specialitate și a spitalizării de zi. Această direcție este justificată de faptul că aproximativ 80% dintre pacienții cu boli cronice care ajung la spital au nevoie doar de monitorizare, ajustări de tratament, analize sau consultații, fără a fi necesară internarea. Ministrul a precizat că evoluția medicinei permite în prezent externarea pacienților la o zi după multe intervenții, spre deosebire de perioada anterioară când erau necesare 3-5 zile. Se precizează că dezvoltarea ambulatoriilor de specialitate a fost realizată anterior atât cu fonduri europene, cât și cu fonduri din bugetul de stat.

Alexandru Rogobete a criticat reducerea fondurilor din sănătate în favoarea unor investiții pe care le consideră amânabile, exemplificând cu stadioanele din Oradea și Brașov, fapt ce a numit o lipsă de viziune și echilibru.

Referitor la relația cu premierul Luca Niculescu, ministrul a declarat că aceasta este bazată pe dialog și colaborare, respingând ideea că Executivul ar fi controlat de o singură persoană, ci mai degrabă de o echipă care urmărește evitarea blocajelor.

Sursa nu conține informații relevante pentru evenimentul central.

Sursa nu conține informații noi față de datele deja integrate.

Sursa nu conține informații noi.

Sursa nu conține informații relevante.

În paralel, ministrul Alexandru Rogobete a discutat cu președinta Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălina Poiană, despre diverse măsuri privind activitatea personalului medical.

Una dintre temele principale a fost remunerarea medicilor pentru gărzile efectuate, ministrul prezentând perspectiva introducerii unui sistem de plată progresivă, care să includă și medicii rezidenți. Colegiul Medicilor a transmis că așteaptă implementarea acestei inițiative, considerând necesară o remunerare corespunzătoare a personalului medical. Colegiul Medicilor a transmis că așteaptă implementarea acestei inițiative și consideră necesară o remunerare corespunzătoare a personalului medical.

De asemenea, discuțiile au vizat constituirea unui grup de lucru pentru elaborarea unei noi legi și identificarea soluțiilor legislative în domeniul malpraxisului.

Cele două instituții au abordat măsuri pentru sprijinirea medicilor rezidenți, reducerea birocrației și accelerarea procedurilor de recunoaștere profesională și echivalare a calificărilor, inclusiv pentru medicii care revin în România din Regatul Unit.

Colegiul Medicilor și-a reafirmat disponibilitatea de a colabora cu Ministerul Sănătății pentru îmbunătățirea condițiilor de lucru ale personalului medical și a calității serviciilor oferite pacienților.

Alexandru Rogobete a declarat, luni seară, că întreg sistemul de sănătate din România ar avea nevoie de 10,5 - 11 miliarde lei pentru a funcționa până la finalul anului, precizând că rectificarea bugetară va fi efectuată până la finalul săptămânii viitoare.