Ministrul Sănătății vizitează șantierul Spitalului Regional de Urgență din Iași

Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății au actualizat contractele de finanțare cu Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru Spitalele Regionale de Urgență din Iași, Cluj și Craiova, cele trei proiecte beneficiind de împrumuturi totale de 923 milioane de euro. Modificările aduse contractelor vizează actualizarea termenelor de finalizare și flexibilizarea accesului la finanțare prin eliminarea unor condiții asociate tragerilor din împrumuturi, pentru a accelera utilizarea fondurilor. Amendamentele convenite cu BEI nu implică majorarea valorii împrumuturilor, nu creează obligații bugetare suplimentare și nu modifică serviciul datoriei publice. Termenele de finalizare au fost actualizate conform condițiilor concrete de realizare a investițiilor. Totalul împrumuturilor BEI pentru cele trei spitale regionale este de 923 milioane de euro. Finanțarea prin BEI este asigurată sub formă de împrumuturi în valoare de 923 milioane de euro. Pentru Spitalul Regional de Urgență Iași, România a contractat în 2021 un împrumut de 250 milioane de euro, în timp ce pentru unitățile din Cluj și Craiova au fost contractate, respectiv, 305 milioane de euro în 2021 și 368 milioane de euro în 2022. Implementarea proiectelor este coordonată de Ministerul Sănătății prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS). Pe lângă împrumuturile BEI, investițiile au beneficiat de 107,33 milioane lei din Programul Operațional Regional 2014-2020 și continuă să primească finanțare din Programul Sănătate 2021-2027 în valoare totală de 1.397,5 milioane lei. Adaptarea mecanismelor de finanțare la ritmul real al proiectelor este considerată necesară pentru finalizarea acestor investiții publice strategice.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a precizat că termenul final de finanțare pentru Spitalul Regional de Urgențe (SRU) Iași este anul 2029. Lucrările ar urma să ajungă la nivelul zero la începutul anului viitor, iar darea în folosință a unității medicale ar putea fi extinsă până în 2029, moment în care primii pacienți ar putea fi primiți. Decizia de a prelungi termenul de finanțare a fost luată pentru a preveni blocajele administrative, tehnice sau de aprovizionare care ar putea opri finanțarea proiectelor aflate în stadii avansate de execuție. Ministrul a menționat că termenul de execuție ar putea fi totuși cel anunțat inițial.

În primele luni, constructorul s-a concentrat pe consolidarea terenului, etapă în care au fost montate peste 22.000 de elemente pentru stabilizarea solului. Alexandru Rogobete a amintit că proiectele pentru spitalele regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova au fost deblocate în perioada 2022-2023, când acesta era secretar de stat și profesorul Adrian Răila era ministrul Sănătății. Contractul pentru SRU Iași a fost semnat la finalul anului trecut, iar lucrările au început în primăvara acestui an. Conform discuțiilor cu constructorul, se estimează că nivelul zero (finalizarea etajelor minus doi, minus unu și parter) va fi atins la începutul anului viitor. Primii pacienți vor fi tratați la finalul anului 2028 sau în 2029, după ce construcția și dotarea vor fi finalizate, urmând o perioadă de trei până la șase luni pentru testări funcționale, organizare administrativă și obținerea avizelor.

Spitalul, care va înlocui actualul Spital Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”, va fi construit pe un teren de 120.000 de metri pătrați din zona Moara de Vânt, pus la dispoziție de municipalitate. Suprafața construită totală va fi de 202.689 de metri pătrați, cuprinzând nouă etaje, 850 de paturi și 20 de săli de operație, unde își vor desfășura activitatea aproximativ 3.000 de persoane. Proiectul trebuie finalizat în termen de 48 de luni, utilizând fonduri europene, un împrumut de la Banca Europeană de Investiții și fonduri de la bugetul de stat.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că studiul de fezabilitate pentru noua clădire a Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară din Iași va fi reevaluat pentru a putea accesa finanțare din fonduri europene. Proiectul nu a fost inclus în Planul Național de Redresare și Recuperare (PNRR) deoarece suma estimată pentru investiție a fost considerată prea ridicată. Alexandru Rogobete a explicat că unitatea medicală nu a obținut punctajul necesar pentru PNRR, iar transferul proiectului către Programul Operațional Sănătate a fost, de asemenea, imposibil, deoarece bugetul depășea plafonul maxim aprobat pentru un obiectiv de investiții. Ministrul a declarat că studiul de fezabilitate va fi redimensionat și regândit, menționând că bugetul total reprezintă primul criteriu esențial pentru a asigura aprobarea în cadrul proiectelor cu fonduri europene.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat demararea unui proiect pentru înființarea unui institut de boli imunologice la Iași. Unitatea medicală va funcționa într-o clădire dezafectată aflată în prezent în subordinea Institutului Cantacuzino. Alexandru Rogobete a precizat că a identificat terenul împreună cu primarul Mihai Chirica și va purta discuții la nivel guvernamental cu ministrul Apărării pentru transferul clădirii și al terenului către Primăria Iași. Acest demers are scopul de a permite aplicarea pentru fondurile europene disponibile, cu sprijinul Ministerului Sănătății.

Ministrul a subliniat importanța acestui obiectiv, menționând că proximitatea față de un spital unde se realizează numeroase intervenții de transplant va favoriza dezvoltarea zonei de transplant.

Primarul Mihai Chirica a anunțat că Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” Iași ar urma să fie implicată în realizarea noului institut. Nu au fost comunicate un calendar al investiției, valoarea estimată a lucrărilor sau termenul de finalizare.

În urma vizitei pe șantierul Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași, ministrul Alexandru Rogobete a solicitat public constructorilor să își asume viteză și transparență, precizând că lucrările avansează într-un ritm accelerat. Acesta a calificat proiectul drept un obiectiv strategic nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune de est a Europei. Ministrul a declarat că este familiarizat cu toate blocajele tehnice și administrative care au afectat proiectul în ultimii ani, menționând că a fost prezent în toate etapele, de la pregătirea terenului până la semnarea contractului de finanțare, realizată la scurt timp după o vizită efectuată anul trecut alături de președintele Nicușor Dan. Alexandru Rogobete a solicitat public constructorilor să își asume viteză și transparență, precizând că lucrările avansează într-un ritm accelerat. Acesta a calificat proiectul drept un obiectiv strategic nu doar pentru România, ci și pentru întreaga regiune de est a Europei. Ministrul a asigurat sprijinul Ministerului Sănătății pentru finalizarea obiectivului. Spitalul Regional de Urgență din Iași este amplasat în zona Moara de Vânt și va avea 850 de paturi, cuprinzând două niveluri subterane, parter, cinci etaje superioare și un etaj tehnic. Unitatea va include un heliport, spații de cercetare medicală și de învățământ universitar, valoarea totală a investiției ridicându-se la câteva sute de milioane de euro.

Alexandru Rogobete i-a mulțumit primarului Mihai Chirica pentru sprijin și a declarat că se bazează pe acesta pentru coordonarea proiectului la nivel local. Ministrul a anunțat intenția de a reveni peste șase luni pentru a monitoriza progresul lucrărilor, indiferent dacă va mai ocupa funcția de ministru. „Voi veni des, pentru că vreau să văd cum avansează lucrările. Voi fi și peste șase luni, nu contează dacă voi mai fi sau nu ministru”, a afirmat acesta. De asemenea, Alexandru Rogobete a menționat că noul premier, Luca Niculescu, manifestă un interes deosebit pentru realizarea marilor investiții în domeniul sănătății. Acesta a pledat pentru un dialog constructiv pentru ca investițiile în sănătate să fie finalizate, astfel încât cetățenii să beneficieze de servicii medicale moderne și corecte.

În cadrul vizitei de miercuri la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu”, ministrul Alexandru Rogobete a menționat că o investiție realizată în timpul mandatului său anterior de ministru în Guvernul Bolojan a fost inaugurată. Investiția respectivă constă într-o sală de operație hibridă modernizată, destinată realizării de intervenții chirurgicale complexe. Prin intermediul unei postări pe Facebook, ministrul a declarat că sala hibridă va permite intervenții cardiovasculare complexe, inclusiv în urgențe, asigurând mai multă siguranță și tratamente performante pentru pacienții cu boli cardiovasculare grave.

După vizită, Alexandru Rogobete a concluzionat că, în ciuda modernizării blocului operator, institutul are nevoie de un nou corp, manifestând intenția de a extinde spitalul specializat în boli cardiovasculare. Ministrul a stabilit împreună cu profesorul Tinică schimbarea abordării proiectului; deoarece institutul este subordonat Ministerului Sănătății, proiectul va fi preluat prin Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) pentru a asigura un parcurs instituțional clar și a accelera realizarea investiției.

În cadrul vizitei la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu”, ministrul Alexandru Rogobete a precizat că unitatea medicală a beneficiat de investiții în valoare de 200 de milioane de lei în ultimii ani. Acesta a subliniat că scopul acestor fonduri este punerea tehnologiei moderne în mâinile profesioniștilor, astfel încât fiecare pacient să aibă o șansă în plus la viață. Alături de managerul unității, prof. univ. dr. Lucian Eva, ministrul a detaliat faptul că investițiile de peste 200 de milioane de lei din ultimii doi ani au fost direcționate către achiziționarea de echipamente de ultimă generație pentru diagnosticarea și tratarea patologiilor neurochirurgicale complexe. Centrul de Neurochirurgie din Iași este dotat cu tehnologii de excepție, printre care un RMN portabil, unic în România, și microscoape chirurgicale asistate robotic, care sporesc precizia și siguranța intervențiilor complexe. Alexandru Rogobete a declarat că România dispune de medici extraordinari și că datoria statului este să le ofere condițiile și echipamentele necesare pentru a performa în țară.