Modul de utilizare a telefonului mobil este mai critic decât durata expunerii, conform unui studiu
Detalii noi despre impactul utilizării smartphone-urilor: rolul nevrotismului și tiparele de consum
Cercetătorii au identificat trei tipare distincte de utilizare a dispozitivelor: utilizatorii „pur sociali”, care folosesc telefonul în principal pentru a menține relațiile și a interacționa cu ceilalți, utilizatorii „moderați” și cei „intensivi”. Această ultimă categorie, care reprezintă aproximativ o treime din participanți, petrece patru-cinci ore sau mai mult pe zi consumând conținut online, în locul comunicării directe.
Metodologia studiului a inclus chestionare online prin care studenții au raportat activitățile zilnice, fiind întrebați dacă utilizarea smartphone-ului i-a făcut să rateze activități planificate și dacă se gândeau la dispozitiv chiar și în perioadele în care nu îl foloseau.
În analiza factorilor psihologici, echipa a studiat influența nevrotismului, o trăsătură asociată cu o tendință mai mare de a experimenta emoții negative, precum anxietatea, tristețea, frica, furia sau stresul. Dr. Johanna Takács a precizat că persoanele predispuse la aceste stări nu devin automat dependente de telefon, subliniind că elementele cu adevărat determinante sunt capacitatea de a controla comportamentul, emoțiile și impulsurile, precum și intensitatea fricii de a rata experiențe.
Cercetătorii de la Universitatea Semmelweis au descoperit că utilizarea problematică a smartphone-urilor, alimentată de FOMO și autocontrolul scăzut, afectează memoria, atenția și echilibrul.
Modul în care sunt utilizate dispozitivele mobile poate avea o influență asupra sănătății la fel de mare ca timpul petrecut în fața ecranului. Într-un studiu realizat de cercetătorii Universității Semmelweis și publicat în revista Acta Psychologica, s-a constatat că utilizarea problematică a smartphone-urilor este asociată în special cu teama de a nu rata experiențe sau informații importante, fenomen cunoscut sub numele de FOMO (fear of missing out), și cu un nivel scăzut de autocontrol.
Cercetarea a analizat performanțele cognitive, sănătatea fizică și psihică a unor studenți cu vârste între 18 și 35 de ani. Participanții au fost împărțiți în trei categorii: utilizatori care folosesc telefonul preponderent pentru comunicare, utilizatori moderați și persoane care consumă conținut online cel puțin patru-cinci ore zilnic. Aceasta din urmă categorie, care a reprezentat aproximativ o treime din eșantion, a prezentat rezultate mai slabe la testele de memorie și atenție decât se aștepta pentru vârsta lor, raportând totodată o calitate slabă a somnului, dificultăți în gestionarea impulsului de a verifica telefonul și o nevoie crescută de stimulare continuă.
Potrivit cercetătorilor, vizionarea succesivă a videoclipurilor scurte și derularea continuă a rețelelor sociale expun creierul la un flux rapid de informații care poate suprasolicita atenția și poate duce la oboseală mintală. Studiul evidențiază o asociere între aceste obiceiuri și problemele cognitive, fără a demonstra însă o cauzalitate directă.
Johanna Takács, coordonatoarea studiului, a precizat că personalitatea nu este singurul factor care determină dependența de telefon. Aceasta a explicat că elementele decisive sunt capacitatea de a controla propriile impulsuri, emoții și comportamente, precum și intensitatea fricii de a rata ceva.
Pe plan fizic, folosirea prelungită a smartphone-urilor contribuie la probleme de postură, în special prin fenomenul de „text neck” – înclinarea constantă a capului spre ecran. Menținerea acestei poziții pentru perioade lungi poate modifica semnalele transmise creierului de către receptorii din zona gâtului, ceea ce poate afecta coordonarea mișcărilor, echilibrul și, posibil, timpul de reacție.
Pentru a reduce riscurile, experții recomandă adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase, precum limitarea timpului petrecut pe rețelele sociale, dezactivarea notificărilor inutile și evitarea utilizării telefonului înainte de culcare. De asemenea, se sugerează menținerea unei posturi corecte și dezvoltarea autocontrolului pentru a preveni utilizarea problematică a dispozitivelor.
Surse
- Categorii: