Nașterea prematură modifică ritmul de dezvoltare al creierului

Un studiu realizat de cercetători de la Children's National Hospital și publicat în revista Science indică faptul că nașterea prematură poate modifica fundamental ritmul și mecanismele de maturizare a cerebelului, o structură cerebrală esențială pentru coordonarea mișcărilor, limbaj și funcțiile cognitive. Cercetarea aduce o explicație biologică pentru dificultățile de mișcare, vorbire și învățare observate la unii copii născuți prematur, chiar și în absența unor leziuni cerebrale evidente.

Datele arată că cerebelul își mărește volumul de aproximativ cinci ori între săptămânile 24 și 40 de sarcină. În cazul copiilor născuți prematur, procesul de dezvoltare trebuie să continue în afara mediului protector al uterului. Cercetătorii au constatat că fiecare săptămână petrecută în afara uterului înainte de termen a fost asociată cu o reducere a volumului cerebelului de aproximativ 230 de milimetri cubi. La copiii cu vârste între 9 și 36 de luni, un volum mai mic al acestei regiuni a fost asociat cu întârzieri motorii, cognitive și de limbaj.

Studiul contestă ideea medicală conform căreia prematuritatea încetinește doar temporar dezvoltarea, sugerând că momentul nașterii influențează programul molecular al celulelor cerebrale. Pe lângă vârsta gestațională, ritmul de creștere a cerebelului poate fi afectat de bolile, factorii de stres fiziologic și condițiile de îngrijire din unitățile de terapie intensivă neonatală (UTIN).

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa a analizat imagini cerebrale și date de dezvoltare de la 176 de sugari, comparându-le cu analiza celulară a țesutului cerebral de la alți 83 de sugari. Utilizând tehnologia transcriptomicii spațiale pe probe din bănci de țesuturi, inclusiv NeuroBioBank, cercetătorii au observat modul în care programele moleculare ale celulelor Purkinje și granulare sunt influențate de momentul nașterii și de mediul post-natal.

Dr. Panagiotis Kratimenos, neonatolog și autorul principal al studiului, a precizat că asocierea datelor clinice cu analiza țesutului cerebral a permis vizualizarea mecanismului celular din spatele diferențelor de dezvoltare. Coautorul principal, Vittorio Gallo, a subliniat că evaluarea și tratamentul nou-născuților prematuri ar trebui să fie ghidate de maturitatea dezvoltării biologice, mai degrabă decât de vârsta cronologică, pentru a optimiza momentul terapiilor neuroprotectoare și evaluarea riscurilor.