Nouă metodă de monitorizare a cancerului pulmonar agresiv printr-un test de sânge

Cercetători de la Northwestern Medicine, în colaborare cu experți de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, au dezvoltat o tehnică de analiză a sângelui care permite obținerea informațiilor despre caracteristicile moleculare ale cancerului pulmonar cu celule mici (SCLC) folosind un singur mililitru de sânge. Noua metodă poate estima încărcătura tumorală, iar rezultatele obținute au fost corelate cu cele din investigațiile imagistice. Analiza de sânge propusă vizează monitorizarea evoluției cancerului. Studiul, publicat în revista Journal of Clinical Investigation, descrie o metodă care analizează semnalele moleculare provenite din tumoare direct din sânge.

Nevoia unei astfel de tehnici este motivată de evoluția rapidă a cancerului pulmonar cu celule mici, care face ca recoltarea repetată de țesut tumoral să fie dificilă, în special în cazurile de recidivă. În cazul SCLC, monitorizarea este complexă deoarece tumora poate crește rapid, iar obținerea de noi probe de țesut nu este întotdeauna posibilă pentru a evalua progresia bolii sau eficiența tratamentului. Dificultățile de monitorizare a cancerului pulmonar cu celule mici sunt legate de natura agresivă a bolii. Conform studiului, cancerul pulmonar cu celule mici reprezintă aproximativ 15% dintre cazurile de cancer pulmonar, fiind caracterizat prin creștere rapidă, răspândire precoce și rate scăzute de supraviețuire. Identificarea acestor diferențe necesită frecvent analiza țesutului tumoral, însă repetarea biopsiilor nu este întotdeauna o opțiune viabilă pentru pacienții care necesită tratament rapid. Având în vedere că caracteristicile tumorii se pot modifica pe parcursul bolii, o metodă de monitorizare fără recoltări repetate de țesut ar reprezenta un instrument valoros.

Tehnica nu este încă disponibilă pentru utilizarea de rutină, fiind necesare studii mai vaste pentru a determina dacă poate anticipa apariția rezistenței la terapii sau răspunsul la tratament. Autorii subliniază necesitatea unor studii prospective mai ample pentru a verifica utilitatea metodei în condiții clinice și pentru a stabili dacă semnăturile moleculare pot anticipa răspunsul la terapie. Cercetările viitoare vor încerca să determine dacă aceste informații pot ajuta la selecția pacienților care ar beneficia cel mai mult de anumite tratamente noi. Descoperirea reprezintă un pas promițător spre o monitorizare mai simplă a formei agresive de cancer, dar necesită cercetări suplimentare pentru confirmarea beneficiilor clinice. Studiul a fost realizat de Gavriel Fialkoff și colaboratorii săi, sub titlul Profilarea nucleozomilor din plasmă oferă informații despre încărcătura tumorală și subtipurile moleculare în cancerul pulmonar cu celule mici, publicat în Journal of Clinical Investigation (2026).

Pe lângă estimarea încărcăturii tumorale, tehnica ar putea ajuta la identificarea subtipului molecular al cancerului, aspect esențial deoarece tumori din aceeași categorie pot prezenta vulnerabilități diferite în fața tratamentelor. Dr. Anish Thomas, autorul principal al studiului, profesor de hematologie și oncologie la Roswell Park și membru al Centrului Integrat de Cancer Robert H. Lurie al Universității Northwestern, a subliniat importanța acestei diferențieri. conform declarației dr. Thomas, deși SCLC a fost tratat istoric ca o singură boală, există diferențe biologice importante între tumori, iar înțelegerea acestora este crucială pentru dezvoltarea unor tratamente mai eficiente. Recent, cercetătorii au identificat mai multe subtipuri moleculare ale acestei boli, celulele canceroase având proprietăți biologice diferite chiar și în cadrul aceleiași categorii.

Tehnica propusă se diferențiază de testele convenționale prin abordarea analizată. Metoda a fost dezvoltată în colaborare cu dr. Nir Friedman și grupul său de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și se numește secvențiere prin imunoprecipitare a cromatinei fără celule (cfChIP-seq). Funcționarea metodei se bazează pe faptul că nu toate genele din ADN sunt active simultan, iar identificarea celor activate oferă indicii despre comportamentul celulelor canceroase. Tehnica cfChIP-seq analizează fragmentele de ADN și proteinele asociate (markerii cromatinei active) eliberate în sânge de celulele care mor, pentru a evalua activitatea genelor. Spre deosebire de biopsiile lichide convenționale, care se concentrează pe mutațiile din ADN-ul tumoral, noua abordare urmărește expresia genică, adică modul în care genele sunt activate și utilizate. Această distincție este relevantă pentru SCLC, deoarece subtipurile bolii sunt definite în parte de expresia genelor, nu doar de mutațiile genetice. Dr. Thomas a explicat că, în cazul SCLC, mecanismele biologice importante sunt determinate mai mult de diferențele în expresia genică decât de mutații, domeniu unde tehnologiile actuale de biopsie lichidă sunt mai puțin eficiente. Aceste diferențe pot ajuta la identificarea vulnerabilităților tumorilor, facilitând dezvoltarea de noi tratamente.

Eficiența metodei a fost testată prin analize specifice. Echipa a analizat 441 de probe de plasmă de la pacienți cu SCLC, persoane cu alte tipuri de cancer și subiecți sănătoși. Prin compararea rezultatelor din sânge cu cele din probele tumorale, s-a demonstrat că tehnica poate identifica informații despre expresia genică folosind doar un mililitru de sânge. Un rezultat semnificativ a fost corelația puternică dintre scorul SCLC calculat din sânge și încărcătura tumorală observată prin imagistică. Astfel, măsurătorile sanguine au reflectat aproape exact cantitatea de cancer prezentă în organism, similar cu informațiile oferite de imagistică. Rezultatele sugerează că metoda poate contribui la identificarea subtipurilor moleculare și la urmărirea progresiei bolii fără biopsii repetate. Compararea directă a probelor de sânge cu cele tumorale a permis verificarea corespondenței dintre informațiile moleculare din sânge și caracteristicile reale ale tumorilor.

Metoda ar putea fi utilizată pentru monitorizarea pacienților în timpul tratamentului. Medicii ar putea urmări schimbările semnalelor moleculare din sânge pentru a evalua evoluția bolii. Analizele repetate ar putea indica atât răspunsul tumorii la tratament, cât și dezvoltarea rezistenței la terapie prin schimbările activității genelor. Abordarea este utilă în special pentru pacienții cu boală recurentă, unde necesitatea tratamentului imediat și agresivitatea SCLC limitează posibilitatea de a obține noi probe tumorale. Dr. Thomas a declarat că un test care surprinde atât încărcătura tumorală, cât și identitatea moleculară ar putea ajuta medicii să monitorizeze răspunsul la tratament, să detecteze rezistența și să identifice pacienții potriviți pentru terapii viitoare.

Există însă o distincție între rezultatele studiului și practica clinică, deoarece nu s-a demonstrat încă faptul că metoda îmbunătățește supraviețuirea pacienților sau rezultatele tratamentului. Din acest motiv, tehnica nu poate fi considerată momentan un test de monitorizare de rutină. Dr. Thomas a exprimat speranța că astfel de abordări vor facilita introducerea medicinei de precizie în cazul SCLC, unde aceasta a fost o provocare majoră. Medicina de precizie presupune adaptarea tratamentului la biologia specifică a fiecărui pacient, proces care ar putea fi optimizat prin analiza sângelui dacă studiile viitoare vor confirma utilitatea tehnicii.