Nouă teorii medicale despre absența părului în portretul Mona Lisa
Experți în dermatologie sugerează că Lisa Gherardini ar fi putut suferi de alopecie areată, analiza detaliilor fizice ale celebrei picturi a lui Leonardo da Vinci.
O nouă teorie medicală sugerează că Lisa Gherardini, subiectul celebrului portret „Mona Lisa” al lui Leonardo da Vinci, ar fi suferit de alopecie areată, o afecțiune care provoacă pierderea părului. Această ipoteză se bazează pe observații asupra detaliilor fizice ale picturii, precum linia părului retrasă și absența sprâncenelor și a genelor. Dr. Luigi Laino, specialist în dermatologie și tricologie, a propus în revista Clinics in Dermatology recunoașterea clinică a chipului ca fiind cel al unei tinere femei cu alopecie areată. Alopecia areată este definită ca o formă de cădere a părului care poate afecta scalpul, genele, sprâncenele sau alte zone ale corpului.
Cercetătorii consideră stresul ca fiind un potențial factor declanșator, menționând că Lisa Gherardini, soția unui negustor din Florența, avea aproximativ 24 de ani când a fost pictată și trecuse prin perioade dificile, inclusiv pierderea a doi dintre cei cinci copii și contextul ciumei bubonice, deși legătura este privită și ca o coincidență. Anterior, un studiu din 2019 publicat în Clinical and Experimental Dermatology sugerase posibilitatea unei alopecii frontale fibrozante (FFA), o afecțiune permanentă din grupul alopeciilor cicatriciale, mai frecventă la femei, care cauzează retragerea liniei părului și pierderea sprâncenelor. Există și ipoteza „pseudoalopeciei”, conform căreia absența părului ar fi fost intenționată, deoarece în perioada renascentistă femeile își radeau sprâncenele și linia părului pentru a simula o frunte mai mare, simbol al frumuseții și inteligenței. Pictura, finalizată în 1519, a fost supusă analizelor unor istorici de artă și experți medicali de-a lungul timpului.