Parteneriat între Eli Lilly și Regina Maria pentru combaterea obezității în România

Peste 6 din 10 români adulți au probleme de greutate, iar aproape 3 milioane suferă deja de cel puțin o complicație cronică severă. Obezitatea infantilă este în creștere, afectând 32% dintre copiii și adolescenții cu vârste între 10 și 18 ani, dintre care jumătate (16%) suferă de obezitate clinică. Potrivit unui studiu realizat în România în 2024 de Societatea Română de Chirurgie Metabolică, 23% din populația cu vârste între 10 și 75 de ani suferă de obezitate clinică. Studiul din 2024 indică faptul că 6 din 10 români cu vârste între 10 și 75 de ani sunt supraponderali. Aproape 3 milioane de persoane prezintă deja complicații grave cauzate de excesul ponderal, inclusiv diabet zaharat de tip 2, boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii, articulare și un risc crescut pentru 13 tipuri de cancer. În rândul copiilor și adolescenților cu vârste între 10 și 18 ani, 32% au probleme de greutate, iar 16% suferă de obezitate. Costurile medicale directe și indirecte generate de obezitate în România sunt estimate la 2,5 miliarde de euro anual, sumă ce include și pierderile cauzate de absenteism și scăderea productivității la locul de muncă.

În cadrul unei conferințe de presă, medici și manageri din sănătate au subliniat că obezitatea trebuie tratată similar afecțiunilor oncologice, printr-o abordare multidisciplinară care combină schimbările de stil de viață, terapia medicamentoasă de ultimă generație și intervențiile chirurgicale. Prof. dr. Cătălin Copăescu a propus înființarea unui „metabolic board” — o comisie de specialiști care să decidă traseul terapeutic și managementul bolii pentru fiecare pacient, similar modelului „tumor board” utilizat în oncologie.

În prezent, sub 2% dintre persoanele afectate beneficiază de îngrijire medicală de specialitate structurată. Prof. dr. Cătălin Copăescu a precizat că aproximativ 100.000 de pacienți dintr-un bazin de peste 4 milioane sunt tratați pentru obezitate. Prof. dr. Cătălin Copăescu a avertizat că obezitatea implică circuite endocrine complexe, nu fiind doar o problemă de kilograme în plus. Directorul medical al Ponderas Academic Hospital a punctat că stigmatizarea pacienților reprezintă una dintre cele mai mari piedici în procesul de vindecare. Prof. dr. Copăescu a criticat abordarea medicală superficială care recomandă pacienților doar să mănânce mai puțin și să se miște mai mult, subliniind că boala nu are legătură cu voința și este o afecțiune cronică. Medicul a solicitat eliminarea limbajului discriminatoriu, recomandând utilizarea termenului „persoane care trăiesc cu obezitate” în locul etichetei de „obezi”. Acesta a explicat că foamea este un mecanism neuro-entero-hormonal complex, iar semnalele de sațietate sunt dereglate în această afecțiune.

Specialiștii susțin că terapiile farmacologice moderne și intervențiile bariatrice nu sunt în competiție, ci se completează reciproc. Noile molecule și injecții lansate internațional sunt văzute ca opțiuni complementare chirurgie bariatrică. Prof. dr. Cătălin Copăescu a comparat tratamentul obezității cu cel din oncologie, unde se combină chimioterapia, radioterapia și chirurgia. El a precizat că obezitatea nu se vindecă definitiv, ci se menține sub control pe viață, iar întreruperea suportului medical conduce la revenirea greutății. Ca exemplu de succes al abordării integrate, a fost menționat cazul unui tânăr de 22 de ani și 220 kg care, după două luni de tratament farmacologic intensiv cu o pierdere de 40 kg, a putut fi operat chirurgical, ajungând după un an la 100 kg și recuperându-și mobilitatea.

O problemă majoră identificată este lipsa acoperirii financiare din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Deși recunoscută oficial ca boală în urmă cu doi ani datorită directivelor UE, obezitatea este în continuare tratată administrativ în România doar ca un „factor de risc”. Din cauza lipsei de decontări, pacienții suportă integral costurile. Un studiu arată că 88% dintre familiile cu un membru care suferă de obezitate cu complicații au venituri lunare cumulate sub 10.000 de lei, făcând tratamentele moderne inaccesibile pentru majoritatea. Prof. dr. Copăescu a argumentat că investiția în tratarea obezității ar aduce economii bugetului de sănătate, menționând că o intervenție chirurgicală își recuperează costul în 5–6 ani, iar farmacoterapia în 3–4 ani. El a citat exemplul Poloniei, unde taxele pe băuturile cu zahăr finanțează direct tratamentul obezității (95% farmacologic, 5% chirurgical).

Sebastian Iovan, general manager al companiei Eli Lilly, a detaliat obiectivele majore ale colaborării cu rețeaua Regina Maria. Parteneriatul abordează obezitatea din perspectiva pacientului (educare, trasee de diagnostic) și a infrastructurii medicale (medici și centre specializate). Cele patru direcții prioritare ale parteneriatului sunt: informarea profesioniștilor prin cursuri și evenimente; dezvoltarea centrelor dedicate pentru evaluare, diagnostic și monitorizare pe termen lung; facilitarea accesului la programare și educarea publicului; și sănătatea angajaților din sectorul corporate prin evaluarea IMC și educație medicală.

Fady Chreih, CEO al Rețelei de sănătate Regina Maria, a subliniat că problema sistemului de sănătate românesc rezidă în alocarea ineficientă a fondurilor, nu în lipsa banilor. CEO-ul a precizat că, deși bugetul total de sănătate crește, fondurile sunt direcționate structural către spitalele de stat, fără criterii de performanță. Fady Chreih a menționat că România a depășit pragul de 1.000 de euro cheltuiți pe cap de locuitor în sănătate, însă el pledează pentru mutarea resurselor dinspre paturile de spital către prevenție și ambulatoriu, astfel încât banii să urmeze pacientul indiferent de tipul instituției (publică sau privată). Ca exemplu de finanțare defectuoasă, CEO-ul Regina Maria a comparat decontările CNAS pentru o intervenție chirurgicală complexă (aproximativ 1.000 euro), față de costul real (3.000–3.500 euro) și de ceea ce decontează Germania (circa 5.000 euro).

Parteneriatul cu Eli Lilly vizează crearea de centre integrate de diagnostic, tratament și monitorizare, precum și campanii de evaluare a IMC și educare direct în fabricile din țară, unde rețeaua Regina Maria deservește sute de mii de angajați din sectorul productiv.

În paralel, Libertatea a lansat campania „Generația Fast-Forward: Povestiri despre ace, pastile și bisturie”, bazată pe 7 povești de viață și analizele a 17 medici specialiști.